Sunt mulţi şi sunt tineri. 42,5 ani e vârsta medie de la sate. Printre ei, familii întregi întoarse din Diaspora, antreprenori care construiesc pe uliţă afaceri de succes, părinţi care îşi duc copiii departe de poluare. Observator, Antena 1, a prezentat, pe parcursul ultimelor două luni, poveștile orășenilor mutați la țară și a analizat, cu ajutorul experților, efectele pe care fenomenul îl va avea asupra societății.
Cum s-au decis tinerii să se întoarcă la sate
Satul poate fi plin de oportunităţi, dacă-i dai o şansă. E concluzia tinerilor care au renunţat la joburi şi la oraş, şi au riscat să deschidă afaceri la ţară. Nu doar că s-a dovedit un pariu de succes pentru ei. Dar şi pentru comunitatea rurală e o şansă să se dezvolte. Fenomenul creşte în multe zone din ţară. Momentul în care Alexandra a decis să revină în România din Anglia, unde lucra ca fermier, "chemarea pământului" cum o numește, afacerea de succes pornită de Aura care, după 10 ani în corporaţii s-a mutat la sat, unde şi-a schimbat radical viaţa și alte povești de succes prezentate în Observator confirmă că nu este vorba de un fenomen izolat.
Satul nou a fost mai întâi... un sat online. Sute de mii de oameni care doar visau la evadare s-au strâns pe grupuri de Facebook să-şi dea sfaturi, să-şi dea curaj, să se ajute. Aşa au aflat cât de mulţi sunt. Au ajuns să se cunoască pe internet, fără să ştie că sunt vecini. S-au chemat unii pe alţii şi au format comunităţi. Satul Slon atrage oameni inclusiv din Londra. Preţul caselor a crescut de patru ori în ultimii ani. Simon Bones, englez mutat în România: "Nu mai am mâini de birou. Nu mai pot folosi nici amprenta să deschid telefonul." Viaţa la sat i-a transformat pe unii orăşeni mutaţi la ţară în vedete online cu mii de urmăritori. După ce au început să muncească pământul şi să crească animale, au vrut să-i înveţe şi pe ceilalţi. Şi de aici până la a-şi transforma pasiunea în afacere a mai fost doar un pas.
Şcoala e principala opreliște și prima îndoială din sufletul oricărei familii care vrea să se mute la ţară. Pentru că educaţia la sat are încă mari lipsuri. Unul din zece copii din mediul rural nu frecventează nicio instituţie de învăţământ, accesul la tehnologie este un lux, iar anul trecut la sat au fost medii sub 5 de trei ori mai multe decât în urban. Dar există și excepţii, așa cum este cea din Bulz, cea mai îndepărtată școală de municipiul Oradea.
Odată cu o nouă generaţie care se mută la ţară, satele României se transformă şi îşi deschid orizonturile. Tabere de creaţie, cluburi de lectură, cursuri de muzică clasică - toate devin accesibile şi pentru copiii din mediul rural. "Aici e Raiul pe pământ", spun Gelu Vlașin, poet român recunoscut peste granițe, și Cristina Vlașin, cântăreață de jazz și profesoară de muzică la Madrid, în unul dintre reportajele seriei "Sătul de oraș" realizate de Observator, Antena 1. Au plecat, alături de copiii lor, din Spania, unde aveau cariere de succes, și s-au mutat într-un cătun din Bistrița. Au adus cu ei și cultura, dar și visele.
În România, poluarea afectează zeci de mii de oameni anual. O arată studiile, o spun medicii, o recunosc autorităţile. În lipsa soluţiilor, oamenii caută singuri salvarea. Eric, un băiețel de 3 ani, a primit o nouă șansă la viață, când părinţii lui au decis să-l crească la ţară. Georgiana și Sorin s-au mutat în satul Livedea, din Ialomița, ca să-l salveze. Aici, îi pot ține alergiile sub control, cu mâncare ferită de tot ce înseamnă chimicale și aer curat.
Toate poveștile „Sătul de oraș” se văd online aici:
Episodul 1
Episodul 2
Episodul 3
Episodul 4
Episodul 5
Episodul 6
https://observatornews.ro/exclusiv-observator/aici-e-raiul-pe-pamant-au-plecat-din-spania-unde-aveau-cariere-de-succes-si-sau-mutat-intrun-catun-din-bistrita-au-adus-cu-ei-si-cultura-dar-si-visele-521142.html
Observator. Despre oameni. Ştirile aşa cum trebuie să fie
Viața unei femei care dormea pe străzi s-a schimbat radical după ce a participat la un concurs de frumusețe. Ce viață du... Alertă la malul mării. Specie periculoasă de musculițe, descoperită pe litoralul românesc. Cum te păzești de ea...
