Semnificația zilei de 10 mai: Cum sărbătoreau românii Ziua Regalității
Semnificația zilei de 10 mai este legată de trei momente principale în istoria României - începutul domniei lui Carol I ca principe Suveran al României, Independenţa de stat şi încoronarea lui Carol I ca primul rege al ţării. Românii au sărbătorit pentru prima dată Ziua Regelui sau Ziua Regalității.
Autor: Mirabela Năstase Publicat: Vineri, 10 Mai 2019, 10:59 | Actualizat: Vineri, 10 Mai 2019, 15:46Semnificația zilei de 10 mai este legată de trei momente principale în istoria României - începutul domniei lui Carol I ca principe Suveran al României, Independenţa de stat şi încoronarea lui Carol I ca primul rege al ţării. Din 1866 şi până la momentul abdicării Regelui Mihai I la 30 decembrie 1947, data de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României
10 mai, Ziua Regalității, a fost prima sărbătoare națională a României, între anii 1866 şi 1947, interzisă de două ori. În anul 1917 a fost interzisă prima dată, ca urmare a ocupației germane a României. Apoi, în 1947 regimul comunist a interzis-o definitiv, după abdicarea forțată a regelui Mihai I al României.
Cât timp comuniștii au fost la putere, între1948-1989, sarbătoarea națională a românilor s-a ținut în data de 23 august. Mai mult decât atât, în timpul regimului comunist, data de 10 Mai a fost ştearsă din memoria colectivă. Atunci când se vorbea de Independența de stat a României față de Imperiul Otoman, se invoca doar discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai 1877.
Lui Carol Hohenzollern Sigmaringen îi datorăm primul 10 mai
Domnia lui Carol I, primul rege al României, a fost cea mai îndelungată pe care monarhia românească a avut-o - 48 de ani. Se știe că, după abdicarea domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, elitele locale şi-au dorit ca ţara să fie condusă de un prinţ străin, iar după o călătorie plină de aventuri, în care a fost însoţit de Ion C. Brătianu, prinţul de origine germană îşi făcea intrarea în Bucureşti. În aceeaşi zi, la Mitropolie, a fost întronat principe al României.
”Ales de către naţiune Domn al românilor, mi-am părăsit fără a sta la îndoială, și patria, şi familia, pentru a răspunde la chemarea acestui popor care mi-a încredinţat destinele sale. Punând piciorul pe acest pământ sacru, eu am devenit român. Acceptarea plebiscitului îmi impune, o ştiu, mari datorii. Sper că îmi va fi dat să le duc până la capăt. Vă aduc o inimă credincioasă, cugetări drepte, o voinţă tare de a face binele, un devotament fără margini către noua mea patrie şi acel neînvins respect către lege, pe care l-am cules în exemplul alor mei. Cetăţean astăzi, mâine, de va fi nevoie, soldat, eu voi împărtăși cu voi soarta cea bună ca şi pe cea rea”, a fost legământul lui Carol Hohenzollern Sigmaringen, pășind pe pământ românesc, la București, în 10 mai 1866.
La 9/12 mai 1877, Parlamentul, întrunit în şedinţă extraordinară, a votat o moţiune care proclama Independenţa de Stat a României, document devenit lege prin semnarea/promulgarea lui de către domnitorul Carol, la 10/22 mai 1877.
La 10 mai 1881 a avut loc proclamarea regatului, ceea ce aducea pe harta Europei un stat independent şi suveran, cu numele de România.
Ziua Regalității, sărbătorită cu mare fast
„Zece Mai ne-a fi de-a pururi/ Sfântă zi, căci ea ne-a dat/ Domn puternic ţării noastre/ Libertate şi Regat“
Acestea sunt cuvintele primului imn național care însuflețeau inimile românilor în marea zi de sărbătoare. Familia Suverană își instalase reședința estivală la Constanţa, unde din 1909 se avea să se afle chiar Reşedinţa Regală. Acolo, serbările se ţineau în zona peninsulară a oraşului, aproape de Pavilionul Reginei Elisabeta („Cuibul reginei“, situat pe digul din Portul Constanţa) şi de Palatul Regal unde locuia Regele Carol I (actualul Tribunal Constanţa).
„În oraşul Constanţa, toate casele arborară stindardul naţional. Lumea umplea străzile. Noaptea venind, o splendidă iluminaţie avu loc. Musica militară cânta în Piaţa Independenţei. Animaţiunea era ne mai pomenită până acum“, notau cronicarii vremii atmosfera sărbătorească de la 10 Mai 1881.
La București, în ziua de 10 mai domneau ghirlande și torțe. În fiecare an de Ziua Națională a României, festivitățile se derulau după un program bine stabilit. Spațiul de desfășurare era între Palatul Mogoșoaia, devenit cale Victoriei după Războiul de Independență, Piața Palatului Regal (actualmente Piața Revoluției), palatul Cotroceni și Aleea Patriarhiei.
Drapelele tricolore erau arborate, balconelea gemeau de ghirlande de stejar, covoare frumoase și flori. Arterele principale erau pline de oameni, sosiți de peste tot să-l vadă pe marele ”vodă”, iar membrii Casei Regale, însoțiți de politicienii vremii traversau orașul în calești sau automobile pentru începerea festivităților ”Te Deum”. Serviciul Religios era efectuat de un sobor de preoți, alcătuit din patriarh, mitropoliţi şi episcopi. Ca zi naţională, 10 Mai era sărbătorită de toţi românii, care luau parte la celebra bătaie de flori de la şosea.
Ziua Regalității 2019: evenimente organizate de Casa Regală a României
În fiecare an, de 10 mai, Casa Regală a României sărbătorește Ziua Regelui prin evenimente dedicate. În București, festivitățile au început, de altfel, încă de 8 mai, și vor continua până pe 17 mai 2019.
Astfel că, de ziua națională 10 mai, vineri are loc o depunere de flori și spectacol militar la Statuia Regelui Carol I din Piața Palatului Regal, în prezența MS Margareta, Custodele Coroanei române, ASR Principele Radu, ASR Principesa Elena și E.S. dl. Alexander Philips Nixon, ASR Principesa Sofia, ASR Principesa Maria.
Tot pe 10 mai, cel mai popular eveniment al zilei de 10 mai, Garden Party-ul va fi susținut astăzi, de la ora 17.00, eveniment la care sunt așeptați mii de invitați din țară și din Republica Moldova. Urmărește - programul complet al evenimentelor Casei Regale de 10 mai 2019.
Reamintim că, încă din 2015, pe 10 aprilie, printr-o decizie a Camerei Deputaților, ziua de 10 mai a re-devenit zi de sărbătoare națională.
sursă foto: adevărul.ro
surse info: adevarul.ro, historia.ro, casaregala.ro