Subiecte bacalaureat Istorie 2022. Ce subiecte au primit elevii la BAC Istorie profil uman și filologie. Află baremul de corectare

Ce subiecte au picat la BAC Istorie, profil uman și filologie. Marți, 21 iunie 2022, elevii absolvenți de clasa a XII-a au susținut examenul de bacalaureat la disciplina obligatorie a profilului, Istorie. Iată ce subiecte au primit tinerii care au dat bacul astăzi la Istorie. Vezi ce a picat la BAC 2022 și cum se rezolvă cerințele potrivit baremului de corectare.

Autor: Cosmina Ambrose Publicat: Marti, 21 Iunie 2022, 11:40 | Actualizat: Marti, 21 Iunie 2022, 11:49

Galerie de imagini

Candidații la Bacalaureat 2022 susțin azi examenul la proba obligatorie a profilului uman și filologie, respectiv la Istorie.

Shutterstock.com

Bacul la Istorie este cea de-a doua probă scrisă a examenului de bacalaureat, care are loc, marţi. Este proba obligatorie a profilului uman și filologie, iar elevii au putut intra în săli până la 8.30. La ora 09:00 ei au primit subiectele la disciplina obligatorie de la BAC, în speță Istorie pentru profilele specificate.

Află din rândurile următoare, pe a1.ro, cum arată subiectele primite la BAC Istorie 2022. Elevii de la profilul uman și filologie au dat astăzi examenul de bacalaureat la Istorie!

SUBIECTELE LA MATEMATICĂ AU FOST PUBLICATE AICI.

Scarlet Hill e noul thriller pe care vrei să-l descoperi ▶️ Vezi episodul 1 în AntenaPLAY

Ce a picat la BAC la Istorie: subiecte și barem de corectare bacalaureat istorie 2022

La subiectul I elevii au avut două texte suport, unul scris de T. Judt, din Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 și altul de I. Kershaw, din Drumul spre iad. Europa, 1914-1949.

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „De îndată ce a devenit clar că partidele comuniste nu urmau să câștige puterea prin alegeri cu adevărat libere, intimidarea, infiltrările și presiunile, pentru asigurarea dominației prin alte mijloace, au devenit inevitabile. Însă toate acestea nu puteau decât să adâncească separarea față de acele zone ale continentului care nu căzuseră sub dominația sovietică.Un fapt important a fost acela că partidele comuniste nu erau îndeajuns de populare încât să obțină sprijin majoritar la alegerile libere din Europa de Vest. În plus, pe măsură ce practicile de acaparare a puterii în Europa de Est […] au devenit ținte ușoare pentru criticile […] partidelor politice anticomuniste și ale Aliaților occidentali, susținerea comunismului a scăzut tot mai mult în cea mai mare parte a Europei de Vest. Divizarea [Europei] a fost inevitabilă. Premisele existau încă de la început, din 1945, într-o primă instanță fiind vorba despre nevoia sovieticilor de o zonă […] alcătuită din state-satelit aflate sub conducere comunistă […]. Această stare de fapt a fost consolidată în 1947, când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei, liderul sovietic insistând asupra faptului că Europa de Est avea să urmeze o cu totul altă cale – sub dominația Uniunii Sovietice.”
(I. Kershaw, Drumul spre iad. Europa, 1914-1949)

B. „Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale, Stalin […] a favorizat formarea guvernelor «de uniune națională» […]. Înainte de sfârșitul războiului sau imediat după aceea, fiecare țară din Europa de Est avea un asemenea guvern de coaliție. […] În fiecare guvern de coaliție […] comuniștii încercau să dețină ministerele-cheie: Ministerul de Interne […], Ministerul Justiției […], Ministerul Agriculturii […].Impunerea puterii sovietice în Europa de Est reflectă un parcurs comun tuturor țărilor din zonă. Calculele lui Stalin nu țineau cont de specificul național. Acolo unde comuniștii puteau spera să dobândească puterea prin mijloace legale sau aparent legale, Stalin nu avea nimic împotrivă, cel puțin până în toamna anului 1947. […] Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România – pe de o parte, fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte, fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă, dar mai ales pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa.”
(T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B.

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947.

3. Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice.

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

6. Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962.

7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.

Subiectul al II-lea a fost notat cu 30 de punte ș ia avut ca text suport un fragment din Ioan Aurel Pop și I. Bolovan, din Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova.

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În persoana […] lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Poarta [Imperiul Otoman] spera să fi găsit un domn potrivit cu noile vremuri. Imediat după ocuparea tronului Moldovei, Dimitrie Cantemir a încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești […], a înnoit Sfatul Domnesc, în care a introdus persoane care-i împărtășeau opiniile. […] Deciziile luate în Sfatul Domnesc au fost, în general, favorabile micii boierimi; marea boierime i s-a arătat ostilă. […]

Pe plan extern, […] Dimitrie Cantemir s-a îndreptat către Rusia lui Petru cel Mare. […] Tratativele moldo-ruse s-au încheiat în aprilie 1711 prin Tratatul de la Luțk. Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de boieri. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile moldovene urmau să fie instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului, domnia urmând a deveni ereditară în familia Cantemireștilor. […] Tratatul a fost păstrat secret până la declanșarea operațiunilor de război, din mai 1711 […]. Trupele rusești, inferioare numeric celor turcești, […] au trecut prin mari dificultăți. Țarul a fost nevoit să inițieze tratative de pace cu turcii. Acestea au fost finalizate la 23 iulie 1711 […]. Ca urmare, trupele țariste și-au început retragerea din Moldova. Alături de ele a părăsit țara și Dimitrie Cantemir […].

Regimul fanariot a fost inaugurat după înfrângerea armatelor țarului Petru I și a domnului moldovean la Stănilești (1711) […]. Turcii l-au instalat în fruntea Moldovei pe Nicolae Mavrocordat (1711-1715). Același domn avea să deschidă seria «domniilor fanariote» și în Țara Românească. […] Învestirea și numirea domnului de către sultan evidențiază degradarea statutului domniei față de secolele anterioare, integrarea sa în sistemul administrativ otoman. […] În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată.

2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată.

3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată.

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă.

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

Subiectul al III-lea

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:

– precizarea unui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta;
– menţionarea a două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870;
– prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a douajumătate a secolului al XIX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Candidații la Bacalaureat 2022 au susținut azi examenul la proba obligatorie a profilului, respectiv la Matematică sau la Istorie. Luni, 20 iunie, au susținut prima probă scrisă de la BAC 2022, cea de Limba și literatura Română.

Rămâneți pe a1.ro pentru a verifica baremul de corectare pentru BAC istorie 2022. Găsiți baremul de corectare în GALERIA FOTO.

Cea de-a doua probă scrisă a Bacalaureatului are loc, marţi. Este proba obligatorie a profilului (discipline, în funcţie de profil: Matematică şi Istorie), iar miercuri, 22 iunie, va avea loc proba la alegere a profilului şi specializării.

Subiectele la istorie pot fi găsite în GALERIA FOTO, acolo unde va fi încărcat și baremul de corectare de la examenul de bacalaureat Istorie 2022 de îndată ce va fi publicat de către Ministerul Educației. Reamintim că baremul este publicat pe site-ul Ministerului Educației la ora 15.00.

Istoria este probă obligatorie pentru profilul uman

De asemenea, este probă obligatorie pentru filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.

Când se afișează notele de la BAC Istorie 2022. Afişarea primelor rezultate va avea loc în data de 27 iunie

Recomandari A1

Cum arată bradul de Crăciun împodobit de Dani, de Gabriela și de Tiago Oțil. Imagini din sufrageria decorată a familiei

Finala Mireasa sezon 10, 20 decembrie 2024. Cum au reacționat mirii când și-au văzut logodnicele în rochiile de mireasă

Ispita Marcel Andrei s-a căsătorit civil! Cum au arătat cei doi îndrăgostiți în momentul în care au spus marele DA

Cele mai noi stiri

Mai multe imagini

Afişarea primelor rezultate va avea loc în data de 27 iunie (până la ora 12,00). Pentru depunerea contestaţiilor a fost alocat intervalul orar 12,00 - 18,00, în aceeaşi zi. Afişarea rezultatelor finale este prevăzută în data de 1 iulie.

Examenul naţional de Bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii studiilor liceale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor, au susţinut toate probele scrise şi au fost notaţi cel puţin cu 5 la fiecare dintre acestea, obţinând cel puţin media 6 la probele scrise.

Calendar afișare rezultate finale BAC 2022

27 iunie 2022: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00 – 18:00

28 – 30 iunie 2022: Rezolvarea contestațiilor

1 iulie 2022: Afișarea rezultatelor finale.

Calendar BAC 2022: Datele când au loc examenele de bacalaureat

În perioada 23-27 mai 2022 a avut loc înscrierea pentru prima sesiune de BAC. 27 mai 2022 a fost ziua în care cursurile pentru clasa a XII-a/a XIII-a au luat final. Află din rândurile următoare când sunt programate toate examenele la bacalaureat 2022.

Când se țin probele de la BAC 2022

6 – 8 iunie 2022: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română

8 – 9 iunie 2022: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă

9 – 10 iunie 2022: Evaluarea competențelor digitale

13 – 15 iunie 2022: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională

20 iunie 2022: are loc examenul la Limba și literatura română — proba scrisă

21 iunie 2022: se ține proba obligatorie a profilului — proba scrisă

22 iunie 2022: Proba la alegere a profilului și specializării — proba scrisă

23 iunie 2022: Limba și literatura maternă — proba scrisă

Contestații și rezultate Bacalaureat 2022 Istorie

Primele rezultate vor fi afişate în data de 27 iunie până la ora 12,00. Pentru depunerea contestaţiilor a fost alocat intervalul orar 12,00 - 18,00 în aceeaşi zi. Rezultatele finale vor fi afişate pe 1 iulie.

După probele de Limba română, Matematică și Istorie, miercuri, 22 iunie, va avea loc proba la alegere a profilului şi specializării. Proba la Limba si literatura maternă se va desfășura joi, 23 iunie.

Home News Social Subiecte bacalaureat Istorie 2022. Ce subiecte au primit elevii la BAC Istorie profil uman și filologie. Află baremul de corectare