Actorul Constantin Codrescu a murit la 91 de ani. Mesajul emoționant al colegului său de breaslă, Florin Piersic

Actorul Constantin Codrescu a murit la vârsta de 91 de ani, potrivit anunțului făcut de fiica sa pe rețelele sociale. Regretatul artist a fost cunoscut publicului pentru rolul Ghiţă din filmul „La moara cu noroc” din 1955.

Actorul Constantin Codrescu s-a stins din viață pe 13 noiembrie 2022, la vârsta de 91 de ani. „A murit actorul, a murit tata..... Dumnezeu sa îl tina în dreapta Sa!!”, a transmis fiica sa pe rețelele sociale. Constantin Codrescu a fost actor, regizor, scenograf și profesor.

Constantin Codrescu a murit. Ce au transmis artiștii români

Artiștii din România au primit cu tristețe vestea morții lui Constantin Codrescu. Printre cei care au transmis un mesaj de condoleanțe s-a numărat Florin Piersic.

„Acum, târziu in noapte, sau prea devreme în acest inceput trist de zi, am aflat cu mare mâhnire de plecarea ta, dragul meu artist de excepție, Puiu Codrescu. M-am bucurat de prietenia noastră până în ultima zi a vieții tale și mi-e greu să cred că te-am pierdut...", a transmis Florin Piersic.

„Am încercat să rămân OM în mijlocul unei lumi străine mie - Constantin Codrescu

O Lumină de OM si de Artist a plecat in Lumina Domnului.

Drum bun, Constantin Codrescu!

Dumnezeu să te odihneasca!

Mulțumim pentru tot”, a transmis Oana Pelea.

„Ne-a părăsit actorul Constantin Codrescu.

Dumnezeu să-l odihnească-n pace.

Condoleanțe familiei!”, a transmis și Nicu Alifantis.

Cine a fost actorul Constantin Codrescu

Constantin Codrescu absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1951, remarcându-se încă de atunci ca unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale. Între 1968-1976 a fost asistentul prof. Ion Cojar la IATC, potrivit news.ro.

A fost profesor la IATC Bucureşti, la Institutul de Teatru din Târgu-Mureş (1976-1989), iar după 1989 a fost profesor la Facultatea de Teatru a Universităţii Ecologice (din 1996) şi la Facultatea de Teatru a Universităţii ”Spiru Haret” (din 2003). După 1990 a fost şi director al Teatrului “Maria Filotti” din Brăila şi al Teatrului din Sfântu Gheorghe.

Ca regizor şi scenograf a pus în scenă piese din dramaturgia naţională şi universală: „Act Veneţian” de Camil Petrescu (Teatrul de Stat Baia Mare), „Valea cu fluturi” de Iosif Naghiu şi „Passacaglia” de Titus Popovici (Teatrul Dramatic Braşov), „Fraţii Karamazov” de Dostoievski, „Judecată în noapte” de A. Vallejo, „Pensiunea Doamnei Olimpia” de I.D. Şerban (la Teatrul Naţional Târgu Mureş), „Care este soţul meu” de Somerset Maugham (Teatrul de Stat Galaţi), „Cine eşti tu?”, „Cititorul de contor”, „Un pahar cu sifon”, de Paul Everac, „Vara trecută la Ciulimsk” de Vampilov, „Lumea lui Cehov” (Teatrul de Stat Sfântu Gheorghe), „Moromeţii” de Marin Preda (coregie), „Roata” de C. Ifrim, „Preferam să mor de râs” de N. Ionescu, „Frumoşii marilor oraşe” de Fănuş Neagu (coregie), „Audienţă la consul” de I. Brad, „Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller, „Caragiale…fantasticul” – o dramatizare după proza lui I.L. Caragiale, semnată de Constantin Codrescu şi Elena Roşu (la Teatrul ”Maria Filotti” din Brăila), „Adio copilărie” de Rozov, „Ruy Blas” de Victor Hugo, „Acuzarea apără” de Ştefan Berciu (Teatrul Mic din Bucureşti), „Martor şi Judecător”, de Ion Bălan, un spectacol inspirat din viaţa lui Panait Istrati (Teatrul ”Maria Filotti” din Brăila).

În film, a jucat în: „Scara” (2021), „The Lego Movie / Marea aventură Lego” (2014), „Dracula III: The Legacy / Dracula III: Moştenirea” (2005), „Magnatul” (2004) - Titus Ciocârlia (2002), „Hobita, o stare de spirit” (2002), „Train de vie/ Trenul vieţii” (1998), „Terente - Regele bălţilor” (1995), „Ochii care nu se văd” (1994), „Doi haiduci şi o crâşmăriţă” (1993), „Flori de gheaţă” (1989), „Lacrima cerului” (1989), „Martori dispăruţi” (1988), „Un oaspete la cină” (1987), „Pădurea de fagi” (1986), „Pistruiatul 1 - Evadatul” (1986), „Pistruiatul 2 - Ascunzişuri” (1986), „Pistruiatul 3 - Insurecţia” (1986), „Totul se plăteşte” (1986), „Colierul de turcoaze” (1985), „Masca de argint” (1985), „Sezonul pescăruşilor” (1985), „Lumini şi umbre: Partea II” (1982), „Capcana mercenarilor” (1981), „Lumini şi umbre: Partea I / Lumini şi umbre” (1981), „Trandafirul galben” (1981), ”Bietul Ioanide” (1980), „La răscrucea marilor furtuni” (1980), „Vlad Ţepeş” (1979), „Pentru patrie” (1978).

Anul acesta, cu ocazia Zilei Culturii Nationale, Constantin Codrescu a fost decorat de preşedintele României Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler.