Ziua Internațională a Poeziei. Prima poezie în limba română, scrisă de un preot

Ziua Internațională a Poeziei se sărbătorește, începând din 1999, în data de 21 martie și este o zi dedicată oamenilor de litere și cultură, dar și promovării poeziei ca o formă de artă accesibilă oamenilor de pretutindeni. Prima poezie cultă românească datează din 1673 și a fost scrisă de un preot, un înalt prelat al Bisericii Ortodoxe, Mitropolitul Dosoftei. 

Ziua Internațională a Poeziei se sărbătorește, începând din 1999, în data de 21 martie și este o zi dedicată oamenilor de litere și cultură, dar și promovării poeziei ca o formă de artă accesibilă oamenilor de pretutindeni. Astăzi capătă valoare, mai mult ca oricând, zicala potrivit căreia ”românul s-a născut poet”. Prima poezie cultă românească datează din 1673 și a fost scrisă de un preot, un înalt prelat al Bisericii Ortodoxe, Mitropolitul Dosoftei.

”Psaltirea în versuri” este considerată cea dintâi poezie cultă românească. Mitropolitul Dosoftei, pe numele de mirean Dimitrie Barilă, este primul care a realizat transpunerea în versuri, în limba română, a poeziei psalmilor. El și-a dorit ca în felul ăsta să apropie şi mai mult de sufletul oamenilor imnurile regelui David. Așadar, prima poezie românească a fost una religioasă.

Principala operă a mitropolitului Dosoftei, “Psaltirea în versuri”, apare în anul 1673, într-un orasel polonez, Uniev şi cuprinde psalmii biblici, pe care acesta i-a versificat într-o manieră artistică impresionantă. La sfârșitul Psaltirii, Dosoftei tipărește şi versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului românesc.

Psalmii lui Dosoftei, sursă de inspirație pentru marii scriitori

Originalitatea, frumuseţea şi muzicalitatea Psalmilor lui Dosoftei vor fi un izvor de inspirație pentru marii scriitori români, în poezia religioasă a lui Coşbuc şi Goga, ori Blaga şi Voiculescu. Mai mult, ispirația o găsesc și cei care acordă o atenţie aparte dramei omului modern aflat în căutarea sinelui prin raportare la Dumnezeu, mai exact sunt Macedonski (cu ciclul Psalmi moderni), Tudor Arghezi (cu seria celor 19 psalmi) şi Ştefa. Augustin Doinaş (cu cei 100 de psalmi).

Totuşi, nu doar specia literară psalmul va face scriitorii următori sa-şi întoarcă faţa către opera lui, ci şi temele abordate, Geneza, tema morţii sau modul original de versificare ori tonul şi muzicalitatea pe care psalmii o expun.

Prima poezie a lui Mihai Eminescu

”De-aș avea” este prima poezie, poezia de debut a lui Mihai Eminescu. Prima poezie semnată de Eminescu a fost primită cu entuziasm de către directorul revistei ”Familia”, Iosif Vulcan, care i-a şi schimbat numele din Eminovici în Eminescu.

"De-aş avea" - prima poezie a lui Mihai Eminescu
De-aş avea şi eu o floare
Mândră, dulce, răpitoare,
Ca şi florile din mai,
Fiice dulce-a unui plai,
Plai râzând cu iarba verde,
Ce se leagănă se pierde,
Undoind încetişor,
Şoptind şoapte de amor;
De-aş avea o floricică
Gingaşă şi tinerică,
Ca şi floarea crinului,
Alb ca neaua sânului,
Amalgam de-o roz-albie
Şi de una purpurie,
Cântând vesel şi usor,
Şoptind şoapte de amor;
De-aş avea o porumbiţă
Cu chip alb de copiliţă,
Copiliţă blândişoară
Ca o zi de primăvară,
Câtu-ţi ţine ziulit I-aş cânta doina, doiniţa,
I-aş cânta-o-ncetişor,
Şoptind şoapte de amor.

Ziua Internaţională a Poeziei în România

Primele manifestări dedicate “Zilei internaţionale a poeziei”, în România, sunt legate de Fundaţia Culturală „Orient Latin” şi de Asociaţia Culturală ADSUM, care organizează, separat, din anul 2005 respectiv 2008, spectacole pentru marcarea acestui moment. Spectacolele Asociaţiei Culturale ADSUM încep la Palatul Şuţu. În anii următori, manifestările capătă amploare, fiind găzduite de Biblioteca Naţională a României şi Palatul Naţional al Copiilor.

După anul 2009, ideea de a organiza manifestări dedicate “Zilei Internaţionale a Poeziei” este preluată de tot mai multe asociaţii culturale, ligi şi alte societăţi ale scriitorilor din România.