Live acumFilm: Blonda de la drept
Prime Time 20:00Film: Parker

Animale care au contribuit la progresul stiintei

Criticate sau salutate, sacrificiile in numele stiintei au existat si vor exista mereu. Cer­ce­ta­tori din variate domenii s-au folosit de anima­le pentru a-si demonstra teoriile. Poate ca nu au apa­rut pe Terra o data cu noi - cel putin nu in forma in care ii stim astazi -, dar cainii pot fi considerati eroii nostri din multe puncte de vedere, scrie publicatia online Scientific American.

PRIMUL CAINE AL LUMII

Paleontologii au descoperit, in grotele Goyet din Belgia, craniul stramosului cainelui de astazi. Fosila a fost scoasa la suprafata in anii 1860, dar abia dupa 15 decenii a fost atribuita unei specii, cu ajutorul datarii cu radiocarbon. Specialistii au observat ca acest caine a trait pe Terra in paleolitic, in urma cu aproximativ 31.700 de ani.

SCHINGIUTI IN NUMELE PROGRESULUI

Raportandu-ne la standardele actuale, experimentele realizate de Ivan Pavlov pe caini sunt echivalente cu cele ale doctorului Jack Kevorkian, care si-a eutanasiat 133 de pacienti aflati in faza terminala a diferitelor boli, deoarece considera ca moartea nu este o crima.

In 1904, medicul, fiziologul si psihologul rus a castigat Premiul Nobel pentru Medicina pentru cercetari referitoare la sistemul digestiv - o parte din experimentele sale constau in introdu­cerea in stomacul cainilor a unor tuburi pentru a observa secretiile gastrice ale patrupedelor.

Descoperirea lui Pavlov a deschis larg portile stiintei cognitive si a oferit cercetatorilor o mai buna intelegere a felului in care animalele pot invata din experientele anterioare.

PRIMA CLONA CANINA

Considerat cea mai uluitoare inventie a anului 2005, potrivit revistei americane Time, Snuppy a fost primul caine care a revolutionat genetica.

Creat la noua ani dupa „surata" lui intr'ale clonarii, oita Dolly, ogarul afgan Snuppy a vazut lumina zilei la Universitatea Nationala din Seul. Ulterior, doua femele clonate de ogar afgan au fost inseminate cu sperma lui Snuppy, dand nastere, in 2008, la zece pui. Aceasta a fost prima incrucisare intre doua clone canine.

EXPERIMENTE GENETICE

In 2006, biologul american Craig Venter a anuntat crearea primului cromozom artificial al unui caine do­mestic. Experimentele lui Venter - de scanare a ge­nomului canin apartinand pudelului sau Shadow - au contribuit la o mai buna cunoastere a bolilor si comportamentelor genetice umane si canine (cainii sufera de aproximativ 350 de boli genetice, intocmai ca si oamenii). Shadow a murit in 2008, la varsta de 14 ani.

TASHA, MAREA CASTIGATOARE

In primii ani ai acestui mileniu, cer­ce­tatorii americani au cautat cai­nele caruia sa i se realizeze sec­ven­­ti­e­rea genomului. In preselectie s-au inscris 120 de exemplare din 60 de rase. A castigat de­ta­sat boxerita Tasha, careia i-au fost identificate toate genele ADN-ului in ordine.

INSULINA PENTRU MARJORIE

In 1921, medicul Fred Banting si fiziologul Charles Best au petrecut luni intregi in laboratorul Universitatii din Toronto pentru a cauta un extract pancreatic antidiabetic.

Cercetari in do­me­niu se aflau in derulare si in tara noastra, unde fiziologul si me­di­cul Nicolae Paulescu a brevetat, in 1922, „hormonul antidiabetic eliberat de pancreas" (termenul initial al „insulinei").

Experimentele canadienilor erau simple, dar inspaimantatoare: ei inlaturau glanda pancreatica din caini, producandu-le simptomele diabetului, si apoi le injectau insulina izolata din aceiasi cobai. Unul dintre exemplarele canine s-a numit Marjorie - a fost singurul animal care a avut cele mai bune reactii la tratamentului lui Banting.

POLLY, PRIETENA LUI DARWIN

Parintele Te­o­riei evolutioniste, Char­les Darwin, era nu numai un iubitor de caini, dar si un atent observator al lor. Se simtea cel mai legat de Polly, o catelusa al­ba cu ochi vioi, din rasa fox terrier cu par sarmos.

Cer­ce­ta­to­rul a facut-o ce­le­bra in cartea „Ex­pre­sia emo­­ti­i­lor la om si animale", in care auto­rul a aratat ca exista nu­me­ro­ase ase­ma­nari intre oa­meni si caini.

DETECTORI DE CANCER

In 1989, doi dermatologi britanici au publicat, intr-o revista de specialitate, o lucrare in care aratau ca orice caine poate „mirosi" cancerul de piele (melanomul).

Ei au prezentat cazul unei femele nascute dintr-un border collie si un doberman, care adulmeca, in mod obsesiv, minute in sir pe zi, o anumita alunita de pe piciorul stapanului sau. Dupa cateva luni, omul a ajuns la spital pentru ca „cel mai bun prieten" al lui l-a muscat zdravan. La medic, omul a aflat ca alunita era un melanom malign aflat inca in stadiu de tratare.

PRIMUL CAINE IN SPATIU

Pe la mij­lo­cul secolului trecut, in programul spatial so­vie­tic a fost introdusa o ca­te­lusa maida­ne­za, gasita pe stra­zile Mosco­vei.

La 3 noiembrie 1957, capsula care o transporta pe Laika a pornit intr-o misiune fara intoarcere pe orbita, la bordul navetei Sputnik2.

A fost primul animal lansat in spatiu si prima fiinta decedata in afara Terrei. Laika a murit de frig si de stres la patru zile dupa lansare.

LABRADORI, PE URMELE FOCILOR

Biologul ma­rin Kelly Brendan de la Centrul inter­na­ti­o­nal de cercetari arctice din ca­drul Univer­si­ta­tii din Alaska si-a invatat cainii din rasa Labrador sa adulmece copcile facute in stratul gros de gheata de focile inelate.

Brendan studiaza de ani buni aceste ma­mi­fere subacva­ti­ce, insa re­cu­noas­te ca fara aju­torul celor 13 caini nu ar fi reusit sa-si duca la bun sfarsit experimentele.

citeste Jurnalul National

foto: puggle-dogs.net

Recomandari