Animale care au contribuit la progresul stiintei

• Marele Premiu de Formula 1™ al Braziliei e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 1 - 3 noiembrie 2024!
• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Paleontologii au descoperit, in grotele Goyet din Belgia, craniul stramosului cainelui de astazi. Fosila a fost scoasa la suprafata in anii 1860, dar abia dupa 15 decenii a fost atribuita unei specii, cu ajutorul datarii cu radiocarbon. Specialistii au observat ca acest caine a trait pe Terra in paleolitic, in urma cu aproximativ 31.700 de ani.

SCHINGIUTI IN NUMELE PROGRESULUI

Raportandu-ne la standardele actuale, experimentele realizate de Ivan Pavlov pe caini sunt echivalente cu cele ale doctorului Jack Kevorkian, care si-a eutanasiat 133 de pacienti aflati in faza terminala a diferitelor boli, deoarece considera ca moartea nu este o crima.

In 1904, medicul, fiziologul si psihologul rus a castigat Premiul Nobel pentru Medicina pentru cercetari referitoare la sistemul digestiv - o parte din experimentele sale constau in introdu­cerea in stomacul cainilor a unor tuburi pentru a observa secretiile gastrice ale patrupedelor.

Descoperirea lui Pavlov a deschis larg portile stiintei cognitive si a oferit cercetatorilor o mai buna intelegere a felului in care animalele pot invata din experientele anterioare.

PRIMA CLONA CANINA

Considerat cea mai uluitoare inventie a anului 2005, potrivit revistei americane Time, Snuppy a fost primul caine care a revolutionat genetica.

Creat la noua ani dupa „surata" lui intr'ale clonarii, oita Dolly, ogarul afgan Snuppy a vazut lumina zilei la Universitatea Nationala din Seul. Ulterior, doua femele clonate de ogar afgan au fost inseminate cu sperma lui Snuppy, dand nastere, in 2008, la zece pui. Aceasta a fost prima incrucisare intre doua clone canine.

EXPERIMENTE GENETICE

In 2006, biologul american Craig Venter a anuntat crearea primului cromozom artificial al unui caine do­mestic. Experimentele lui Venter - de scanare a ge­nomului canin apartinand pudelului sau Shadow - au contribuit la o mai buna cunoastere a bolilor si comportamentelor genetice umane si canine (cainii sufera de aproximativ 350 de boli genetice, intocmai ca si oamenii). Shadow a murit in 2008, la varsta de 14 ani.

TASHA, MAREA CASTIGATOARE

In primii ani ai acestui mileniu, cer­ce­tatorii americani au cautat cai­nele caruia sa i se realizeze sec­ven­­ti­e­rea genomului. In preselectie s-au inscris 120 de exemplare din 60 de rase. A castigat de­ta­sat boxerita Tasha, careia i-au fost identificate toate genele ADN-ului in ordine.

INSULINA PENTRU MARJORIE

In 1921, medicul Fred Banting si fiziologul Charles Best au petrecut luni intregi in laboratorul Universitatii din Toronto pentru a cauta un extract pancreatic antidiabetic.

Cercetari in do­me­niu se aflau in derulare si in tara noastra, unde fiziologul si me­di­cul Nicolae Paulescu a brevetat, in 1922, „hormonul antidiabetic eliberat de pancreas" (termenul initial al „insulinei").

Experimentele canadienilor erau simple, dar inspaimantatoare: ei inlaturau glanda pancreatica din caini, producandu-le simptomele diabetului, si apoi le injectau insulina izolata din aceiasi cobai. Unul dintre exemplarele canine s-a numit Marjorie - a fost singurul animal care a avut cele mai bune reactii la tratamentului lui Banting.

POLLY, PRIETENA LUI DARWIN

Parintele Te­o­riei evolutioniste, Char­les Darwin, era nu numai un iubitor de caini, dar si un atent observator al lor. Se simtea cel mai legat de Polly, o catelusa al­ba cu ochi vioi, din rasa fox terrier cu par sarmos.

Cer­ce­ta­to­rul a facut-o ce­le­bra in cartea „Ex­pre­sia emo­­ti­i­lor la om si animale", in care auto­rul a aratat ca exista nu­me­ro­ase ase­ma­nari intre oa­meni si caini.

DETECTORI DE CANCER

In 1989, doi dermatologi britanici au publicat, intr-o revista de specialitate, o lucrare in care aratau ca orice caine poate „mirosi" cancerul de piele (melanomul).

Ei au prezentat cazul unei femele nascute dintr-un border collie si un doberman, care adulmeca, in mod obsesiv, minute in sir pe zi, o anumita alunita de pe piciorul stapanului sau. Dupa cateva luni, omul a ajuns la spital pentru ca „cel mai bun prieten" al lui l-a muscat zdravan. La medic, omul a aflat ca alunita era un melanom malign aflat inca in stadiu de tratare.

PRIMUL CAINE IN SPATIU

Pe la mij­lo­cul secolului trecut, in programul spatial so­vie­tic a fost introdusa o ca­te­lusa maida­ne­za, gasita pe stra­zile Mosco­vei.

La 3 noiembrie 1957, capsula care o transporta pe Laika a pornit intr-o misiune fara intoarcere pe orbita, la bordul navetei Sputnik2.

A fost primul animal lansat in spatiu si prima fiinta decedata in afara Terrei. Laika a murit de frig si de stres la patru zile dupa lansare.

LABRADORI, PE URMELE FOCILOR

Biologul ma­rin Kelly Brendan de la Centrul inter­na­ti­o­nal de cercetari arctice din ca­drul Univer­si­ta­tii din Alaska si-a invatat cainii din rasa Labrador sa adulmece copcile facute in stratul gros de gheata de focile inelate.

Brendan studiaza de ani buni aceste ma­mi­fere subacva­ti­ce, insa re­cu­noas­te ca fara aju­torul celor 13 caini nu ar fi reusit sa-si duca la bun sfarsit experimentele.

citeste Jurnalul National

foto: puggle-dogs.net

+2

Mai multe fotografii