Anxietatea de separare apare atunci când copilul tău se teme de separarea de tine. Aceasta se manifestă prin plâns, crize de furie și agățare de tine atunci când pleci. Este o reacție normală și sănătoasă. Arată că micuțul tău formează o legătură puternică cu tine. Deși poate fi dificil de gestionat, această etapă este esențială pentru dezvoltarea emoțională a copilului tău.
Cât timp durează anxietatea de separare?
Anxietatea de separare poate începe de la șase luni și poate dura până la trei ani. Durata poate varia de la un copil la altul. Specialiștii susțin că unii copii trec prin această etapă rapid, în timp ce alții au nevoie de mai mult timp. Este important să ai răbdare și să înțelegi că fiecare copil este unic. Anxietatea de separare poate apărea în valuri, intensificându-se în anumite perioade și diminuându-se în altele.
Care sunt cauzele anxietății de separare la copiii mici?
Cauzele anxietății de separare pot fi multiple. Una dintre principalele cauze este dezvoltarea atașamentului. Pe măsură ce copilul tău crește, el formează o legătură puternică cu tine. Această legătură îi oferă siguranță și confort. Teama de a pierde această siguranță poate provoca anxietate. Schimbările din viața copilului, cum ar fi începerea grădiniței sau mutarea într-o casă nouă, pot intensifica anxietatea de separare. Experiențele negative anterioare, cum ar fi o spitalizare sau separarea prelungită, pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea acestei anxietăți.
Citește și: 7 secrete pentru a crește copii fericiți
Cum să gestionezi anxietatea de separare la copiii mici
Pentru a gestiona anxietatea de separare, este important să-i oferi copilului un sentiment de siguranță și încredere. Rămâi calmă și înțelegătoare. Copilul tău va simți starea ta emoțională. Dacă ești calmă și încrezătoare, și el va fi la fel. Creează o rutină previzibilă pentru momentul despărțirii. Rutina îi oferă copilului un sentiment de control și siguranță. Spune-i întotdeauna când urmează să pleci și când te vei întoarce. În acest fel, copilul va învăța că despărțirea este temporară.
Evită să pleci pe furiș
Deși poate părea o soluție mai ușoară, aceasta poate intensifica anxietatea copilului. Spune-i mereu "la revedere" și asigură-l că te vei întoarce. Un rămas bun scurt și ferm este cel mai eficient. Dacă prelungești prea mult situația, vei face despărțirea și mai dificilă.
Încurajează-l să își dezvolte independența
Oferă-i ocazia de a petrece timp și cu alți adulți în care ai încredere. Poți să-l lași cu bunicii sau cu prietenii de familie. Acest lucru îl va ajuta să se obișnuiască cu ideea că poate fi în siguranță și fără tine. Și îl va determina să fie independent. Folosește jucării și obiecte de confort pentru a-l ajuta să se simtă mai bine în absența ta. Lasă-i la el păturica preferată sau ursuleț de pluș favorit. Acestea îi pot oferi consolare și un sentiment de siguranță.
Comunică cu educatorii sau îngrijitorii copilului
Spune-le despre anxietatea de separare a copilului tău și roagă-i să fie răbdători și înțelegători. Ei pot juca un rol important în a-l ajuta să se simtă în siguranță și confortabil în absența ta.
Fii atentă la propriile tale emoții
Dacă ești anxioasă sau stresată, copilul tău va simți asta. Încearcă să îți gestionezi propriile sentimente și să fii un model de calm și încredere pentru micuțul tău. Continuă să-ți faci activitățile tale obișnuite și arată-i că poți să pleci și să te întorci fără probleme.
Citește și: Plictiseala este bună pentru copii. Iată de ce - și cum îi pot ajuta părinții să se bucure de ea.
Când să vorbești cu un medic despre anxietatea de separare
În unele cazuri, anxietatea de separare poate persista și după vârsta de trei ani. Dacă această anxietate interferează semnificativ cu viața de zi cu zi a copilului, ai putea apela la un psiholog. Asta în cazul în care micuțul refuză constant să meargă la grădiniță sau are probleme cu somnul. De asemenea, dacă se plânge de dureri fizice de stomac sau de cap, atunci poate ar fi indicat să iei legătura cu specialistul.
Cu răbdare și înțelegere, vei putea să îl ajuți să depășească această etapă. Fii atentă la nevoile sale emoționale și oferă-i suportul de care are nevoie. Astfel, vei contribui la creșterea și dezvoltarea unui copil încrezător și independent.
