In exterior, Brooke, care traieste cu parintii ei Howard si Melanie Greenberg si cu cele trei surori ale sale in Reisterstown, o suburbie a orasului Baltimore, este inghetata in timp. Brooke arata si se comporta ca un bebe: parintii ii schimba scutecele, o leagana ca sa adoarma si o iau in brate.
Ea a inceput sa dea semne de evolutie, inclusiv sa mearga taras, sa zambeasca, sa rada cand e gadilata, dar nu a invatat inca sa vorbeasca si are in continuare dintii de lapte. Si totusi, ea a suferit o succesiune de probleme de sanatate in masura sa-i ameninte viata; a avut un atac cerebral, convulsii, ulcere si dificultati de respiratie, toate acestea indicand o persoana care imbatraneste, cu toate ca acest lucru nu se intampla.
Pana de curand Brooke a fost privita ca o ciudatenie medicala, insa un studiu preliminar al ADN-ului a sugerat ca lipsa cresterii ar putea fi legata de unele defecte in genele responsabile de maturizarea si imbatranirea restului populatiei umane, scrie The Sunday Times, citat de Agerpres. Daca studiul respectiv va fi confirmat de cercetari ulterioare, oamenii de stiinta ar putea capata o noua intelegere a procesului de imbatranire si chiar ar putea descoperi tratamente pentru boli ale batranetii.
Problema va fi saptamana in curs in centrul atentiei unei conferinte la Societatea Regala din Londra, unde vor sosi unii din cei mai buni oameni de stiinta din lume specializati in gerontologie. Cazul survine dupa o serie de progrese stiintifice majore care dovedesc ca speranta de viata a numeroase animale poate fi semnificativ extinsa prin schimbari minore ale catorva gene specifice.
Activitatea in domeniu a inceput cu viermii minusculi numiti C Elegans, care traiesc in mod natural doar doua saptamani. Cercetatorii au reusit sa le prelungeasca durata de viata pana la 10 saptamani modificand usor anumite gene. Ei au descoperit mai departe ca schimbarea acelorasi gene la soareci are efect identic.
"Soarecii sunt foarte apropiati de oameni din punct de vedere genetic", a declarat Cynthia Kenyon, profesor de biochimie la Universitatea California din San Francisco. "Implicatia (descoperirilor facute) e ca varsta este controlata de un numar relativ mic de gene pe care am putea sa le vizam prin noi terapii menite sa imbunatateasca lungimea si calitatea vietii umane", a explicat ea.
Descoperirile de laborator au fost intarite de cercetarile pe oameni, fiind analizate familii ale caror membri traiesc mult peste medie. Intr-un studiu recent, Eline Slagboom, profesor de epidemiologie moleculara la Universitatea Leiden din Elvetia, a strans date de la 30.500 de oameni din familii longevive pentru a identifica factorii genetici si metabolici ce le dau aceasta specificitate.
Citeste si Jurnalul National
Sursa foto: jurnalul.ro
Rochia de mireasa care se dizolva... Ce pot pati copiii de la guma de mestecat...
