Pentru ca dupa a treia lingura sa doresti mai degraba sa afli ce se ascunde, vorbind din punct de vedere crestin si antropologic, dinapoia fiecarui fel de mancare. De ce mananci ceva intr-o perioada a anului si altceva altadata...?
Care-i rostul meselor de post si-al celor de dezlegare? Ce alta functie au cozonacul, pasca, mielul - ca sa enumeram doar bucatele Pastilor - decat aceea de a ne hrani...?
Dar nu doar in manastiri hrana are si functie ritualica - bucovinencele stiu si ele, la fel de bine, sa respecte datinile, cutumele, ritualurile. Sigur, o sa imi spuneti ca nu doar bucovinencele fac asta si va dau dreptate, dar parca nicaieri in tara nu am intalnit mai multa pioasa aplecare deasupra cosului de Pasti ca la Moldovita, sat mandru si instarit, unde, la ceasul cand se ingana ziua cu noaptea, de Inviere, mi-a fost dat sa le fiu alaturi, traind impreuna miracolul.
ALIMENTE SI SEMNIFICATII
Ca si ei, am adus la biserica bucatele ce trebuiau binecuvantate, sfintite, pentru masa de Pasti, puse in cos "asa cum cere traditia, din toate cate a lasat Dumnezeu pe fata pamantului, hrana sanatoasa a omenirii". Am pus in cos cozonacul bucovinean, de-i zic cei ai locului "baba".
Una dintre gospodinele satului m-a indreptat ce sa mai pun ca sa nu "stric" traditia: "Un salam facut cu multa boia rosie. Oua rosii... Cele mai dibace dintre femei pun si oua incondeiate, pe care predomina, ca model, crucea. Fiecare ou incondeiat are o denumire si o semnificatie legate de muncile campului (grebluta, furca), de cresterea animalelor (coarnele berbecului), motive geometrice cu 40 de colturi (cate unul pentru fiecare dintre cei 40 de mucenici), spirala (care semnifica infinitul), calea ratacita...".
In cos se mai pune zahar, sare, unt, slanina, usturoi si ceapa. Aflu ca "daca de Pasti mananci unt sfintit, iti vor merge toate ca unse, ca pe unt...". Bineinteles, nu va lipsi painea sfintita (sau anafura) ori vinul.
Stand in zorii zilei (ca-n zorii facerii unei noi lumi) in gradina cea larga a bisericii din Moldovita, privindu-i pe oamenii aceia care, in ciuda frigului diminetii de primavara timpurie, si-au imbracat costumele cele frumoase, inflorate, si bundita cu blana de jder, imi spun ca mare dreptate avea Radu Anton Roman sa-i iubeasca neconditionat, asa cum fara limite le pretuia si bucatele!
Reteta: Plachie bucovineana
Pe Siret si pe Prut e destul peste mare ca si bucovinenii sa-i stie bucoavna.
Ingrediente: 2 kg peste, 1 kg ceapa, 1 kg rosii rascoapte, 2-3 ardei grasi, 1 castron cu ciuperci,5-6 catei de usturoi, 1 ceasca cu smantana,sare, piper, boia, patrunjel, cimbru, 1 pahar de vin dulce, 100 g unt, 100 g untdelemn.
Preparare: Pestele se grijeste, se taie bucati - felii nu prea groase - se sareaza-pipereaza si se trece prin faina, apoi se rumeneste in untdelemn si unt bine incinse. Ceapa se curata, se taie pestisori, ardeii se taie patratele si ciupercile feliute. Se incing ulei si unt si se pun ceapa si ardeii la calit. Apoi, separat, se pun la calit ciupercile. Rosiile se taie felii, usturoiul se piseaza pasta.
Ciupercile se sting cu vin. In continuare, se asaza pestele pe pat de legume calite, se acopera cu ciuperci, sos de vin si felii de rosii si se da la cuptor, pe foc potrivit. Se toaca verdeata, se freaca cu usturoi, boia, cimbru si smantana. Dupa 10-15 minute, pestele se scalda in sosul de smantana si verdeata parfumata si se mai lasa in cuptor inca 10 minute, sa se desavarseasca o alchimie miraculoasa.
● Reteta din "Povestile bucatariei romanesti", volumul IV
sursa: Jurnalul National
foto: library.thinkquest.org/
Reteta zilei: Frittata de vara... Ce iti spune plansul bebelusului?...
