In primul rand, in peste 90% dintre cazuri, fostul bolnav de hepatita A nu ramane cu urmari grele la ficat. Peste episodul acut, ficatul redevine normal. Pacientul, care are un confort digestiv normal, poate manca orice, bineinteles daca este acceptat de sistemul lui digestiv.
Virusul A trece si in sistemul vezicii biliare unde se produc inflamatii si iritatii, deci bila refuza anumite mancaruri, de regula, prajeli si grasimi. Daca se statea in pat 21 de zile, se pierdea masa musculara fara rost. Cand bolnavul de hepatita A se misca, ficatul avea nevoie de anumite elemente produse chiar de acest organ. Astfel, nu leneveau ficatul si muschii. Bolnavul de hepatita A trebuie sa se abtina de la alcool si de la fumat.
Tratamentul in hepatita A este igieno-dietetic, adica se impune un regim de viata si de mancare destept. Medicamente impotriva virusului nu se impun. Este util vaccinul impotriva virusului A, caci el stimuleaza anticorpi pe durata a 10 ani.
Virusul A ajunge in urina si in fecale. Asa ca circuitul de infectare este fecal-oral. De la momentul infectarii cu virus A pana la aparitia simptomelor de icter trec 4-6 saptamani, timp in care bolnavul e contagios. De aceea trebuie izolat in spital sapte-zece zile Si apoi e cazul sa stea acasa trei saptamani. Hepatita A seamana la debut cu o gripa cu dureri de muschi, febra 38 de grade, stare generala rea. Pana la ingalbenirea ochilor si pielii din icter poate aparea un sindrom digestiv cu greata, varsaturi, diaree, dureri slabe de stomac.
Citeste si Jurnalul!
FOTO: drsharma.ca
