CAUZELE LOVITURILOR
Se considera ca la copii traumatismele cranio-cerebrale reprezinta aproape trei sferturi din totalul traumatismelor. In Statele Unite ale Americii, de exemplu, ele sunt responsabile de circa 500.000 de prezentari la serviciul de urgenta si de aproape 100.000 de internari anual. 90% dintre ele sunt traumatisme minore, totusi rezulta 7.000 de decese si 29.000 de cazuri de dizabilitati permanente.
Cele mai frecvente cauze sunt accidentele de circulatie, accidentele casnice, de joaca sau sport, prin cadere sau precipitare (cadere de la inaltime) etc. Fenomenele care se produc cu o energie de impact mare (in cazul accidentelor de masina) sau cand capul este lovit de un obiect cu viteza (de exemplu, o minge de sport) sunt cele mai periculoase.
Traumatismele craniene pot fi unice sau insotite de alte afectari regionale (fata, ureche, nas, gat, coloana vertebrala) sau in alte zone (abdomen, torace, membre), de accea trebuie sa fiti atenti la toate semnele care apar. Leziunile pot fi externe, superficiale (care afecteaza doar pielea care acopera capul, adica scalpul) sau mai intinse, in profunzime, interesand si osul, sau pot fi interne, afectand structurile creierului. Clinic, pot fi usoare, moderate sau severe: cu pierderea profunda si de lunga durata a cunostintei.
CREIER DE COPIL
Creierul este o masa gelatinoasa, invelita de trei foite care alcatuiesc meningele, plutind in interiorul craniului intr-un lichid numit lichidul cefalorahidian. Toate aceste structuri au rol de aparare. Multa vreme s-a considerat ca oasele elastice ale copilului si incompleta dezvoltare a structurilor creierului constituie factori de protectie in traumatisme.
Dar cercetari recente au ajuns la concluzii complet diferite, semnaland particularitati care cresc pericolul de leziuni. De exemplu, creierul copilului contine mai multa apa decat cel al adultului (88% fata de 77%), ceea ce il face mai moale. De asemenea, la copil, fibrele nervoase nu sunt complet mielinizate, oasele sunt mai subtiri. In plus, la copiii mici, capul este mai mare decat restul corpului, muschii gatului sunt incomplet dezvoltati, echilibrul este mai precar.
In timpul unui traumatism cranio-cerebral, forta aplicata imprima o miscare a creierului care se loveste de peretii craniului. Aceasta produce hemoragii la nivelul meningelui si al creierului sau chiar afectarea tesuturilor. Creierul ocupa un loc bine delimitat intr-o structura rigida, care este craniul. Daca apar modificari de volum, chiar de mica amploare, acestea preseaza structurile cerebrale. Asa se intampla in traumatisme cand hemoragia produce un hematom, care comprima tesuturile din jur.
Pe de alta parte, pot sa apara mici hemoragii si afectari tisulare, care declanseaza un raspuns local inflamator si produc edem cerebral. Ambele meca¬nisme conduc la cresterea tensiunii intracraniene si la scaderea fluxului de sange cu ischemie, cu afectarea suplimentara a celulelor. In functie de zona implicata sunt afectate anumite functii neuro-psihice: emotie, gandire, miscare, vorbire, vaz, memorie etc.
Citeste restul articolului pe Jurnalul National
sursa foto: telluschicago.com
Sarcina la adolescente are consecinte medicale... Povestea vinului din Chile...
