In Ferentari copiii n-au eroi si nici multe alegeri de facut. In scarile imputite, impanzite la geamuri cu antene TV, putini muncesc. Si mai putini reusesc sa-si depaseasca conditia si sa plece din cartier. In fata scarilor 35 si 36 un barbat si o femeie spun ca spera sa plece in cateva luni din ghetou. Asta e refrenul celor care nu accepta ca au ajuns atat de jos. "Ne-a ferit Dumnezeu sa avem copii pana acum. E mizerabil. Seara incep sa colcaie sobolanii, ies cutitarii, batai"... "Ce sobolani, la subsol cred ca-s crocodili", rade o femeie tatuata si fara dinti in gura.
Chipuri suspicioase se arata la geamuri, iar pe holul blocurilor dai peste caini cand nu te astepti. Majoritatea locatarilor dorm in camerele sufocate de haine si mobile asezate haotic cu usile deschise, caldura si duhoarea fiind insuportabile. La parterul blocului 36 te intampina Calu', un caine cat un om, care e pe post de sonerie cand vin nepoftitii. Singurii nepoftiti care ajung in blocurile din Ferentari sunt Politia si cei de la compania de electricitate. Cu drogatii, Calu' s-a invatat si-i ignora.
Totonel danseaza si castiga simpatia publicului adunat pe Aleea Livezilor, acolo unde Ambasada Marii Britanii si Policy Center for Roma and Minorities organizeaza evenimente pentru a marca faptul ca a mai ramas un an pana la Olimpiada de la Londra. Publicul il aplauda cu drag, multi il stiu cat e de amarat si se mira ca are atata talent. Cand nu e pe scena, pustiul e timid. Vorbeste putin cum s-a apucat de toate activitatile astea cu doar doua luni in urma. "Am inceput sa dansez in fata oglinzii, sa-i imit pe altii. Si mi-a iesit", spune modest, apoi fuge sa se pregateasca de lectia de muzica data de Damian Draghici.
Placerea si disperarea l-au determinat pe Totonel sa se apuce de sport, de muzica, de dans, de orice. "Poate avem printre noi viitori campioni. Chiar aici, in Ferentari, am regasit spiritul olimpic de la Londra", spune radios ambasadorul britanic Martin Harris.
Citeste tot articolul in Jurnalul
FOTO: adevarul.ro
