Pestele dragon - foarte periculos pentru copiii mici

Urmărește A1 pe Discover

Totusi, intr-o clipa de neatentie, ne pot ruina bucuria unei vacante mult asteptate la malul marii...Pestele dragon traieste in Marea Neagra, Marea Mediterana si pe coas­­tele estice ale Atlanticului.

Traieste, de obicei, la adancime, pana la 150 de metri, dar ocazional poate ajunge si in ape mai putin adanci. Astfel, pot interveni neplacutele intalniri cu omul. De obicei, ziua sta nemiscat, ascuns complet in nisip, pe fundul marii, iesind sa inoate doar noaptea.

Este posibil ca, din greseala, sa cal­cam sau sa ne asezam pe el si atunci spinii patrund in piele si se inoculeaza o cantitate de venin. Alte victime sunt pes­carii (care se inteapa cand incear­ca sa ii scoate din carligul unditei, lucru care nu trebuie facut cu mana goala, ci utilizand un obiect protector) sau cei care vor pur si simplu sa-l prinda cu mana atunci cand il observa. Spinii sunt destul de ascutiti sa patrunda chiar si prin cauciuc.

Astfel de incidente nu sunt o raritate, ele apar anual, cu precadere in lunile de vara (cu incidenta maxima in august) si au fost descrise atat in Romania, cat si in numeroase alte tari (ultimul eveniment notabil de acest fel a avut loc cu cateva zile in urma in Marea Britanie, unde un surfer a trebuit sa fie tratat de urgenta dupa ce a facut soc anafilactic la o intepatura de acest fel). In fine, in ciuda veninului, pestele dragon este comestibil, putand fi preparat si servit fara retineri.

Veninul este de natura proteica, din fericire nu foarte puternic si este degradabil la temperatura inalta. Cu alte cuvinte, daca se introduce imediat membrul lezat in apa fierbinte, veninul este distrus in totalitate. Mai rar, se inregistreaza si cazuri mai grave, care intervin la varste extreme (batrani sau copii) sau la persoane cu teren atopic (o predispozitie la alergii), la care se pot produce reactii mai violente, pana la soc anafilactic. Literatura de specialitate nu inre­gistreaza insa decese care sa incri­mineze pestele dragon, cel putin in ultimii 80 de ani.

De obicei, la doua-trei minute de la pa­trun­derea spinilor apare o durere in­tensa, severa la locul intepaturii, in­so­tita de modificari locale: tumefiere, ro­seata, caldura, mancarime, amor­tea­la. Ele pot fi insotite si de simpto­me generale: greata, varsaturi, dureri de cap, ameteala, anxietate, tre­mu­ra­turi, crampe abdominale si dureri ar­ti­culare.

Rar, in cazuri grave, apar palpitatii, respiratie dificila, hipotensiune arteriala, iar local, distrugerea tesuturilor si aparitia cangrenei. Du­re­rea trece (uneori chiar fara tratament), dar modificarile locale pot per­sista o saptamana, uneori mai mult. Este posibila menti­ne­rea mai multe luni a unor simptome: tu­me­fiere, amorteala, durere sau in­te­pe­ni­rea articulatiilor.

Primele masuri care trebuie luate sunt: curatarea ranii, in­departarea spinilor (daca acestia nu sunt extrasi, plaga se poate supra­in­fecta) si introducerea zonei afectate in apa fierbinte (la 40-45 de grade Celsius), pentru 30 de minute. In acest interval, de obi­cei, durerea ce­dea­za.

Se pot lua si medicamente im­po­triva durerii si in­flamatiei (aspirina, paracetamol, ibu­profen). Daca apar si alte simptome generale, alarmante sau daca afectarea tegumentara se extinde (de pil­da, de la mana la brat sau de la pi­cior la gamba) sau dure­rea se agra­vea­za in loc sa cedeze, trebuie sa va prezentati imediat la medic.

sursa: Jurnalul National

+2

Mai multe fotografii

foto: rookiemoms.com