Marea si pamantul caracterizeaza, prin produsele lor, masa trapaneza, ale carei bucate variaza in functie de ingredientele folosite.
Astfel, stufatul, pe coastele Marii Mediterane, se prepara din peste, iar spre centrul insulei, din carne, in special carne de miel.
"Pisci d'ovo" e o omleta cu miez de paine uscata si branza de oaie, pasta de sardine se poate face si cu sardine sarate, dar si din sardine proaspete, utilizand putina sare de mare.
Supa de peste e o mancare clasica a oamenilor marii. In vreme ce la campie se fac prajeli de legume, gratare, chiftele, zarzavaturi.
Mancaruri adiacente sunt pastele: cu pesto à la trapanese, apoi "pasta cu l'agghia" si cus-cus, care pot fi stropite cu supa de peste si pot fi mancate asociate cu stufat de porc sau cu broccoli.
Tonul e un alt protagonist al acestei mese, impreuna cu mielul si cu batalul. Gratarul e cel mai bun pentru coacere, preparatele oferindu-ti sansa de a gusta din plin aceste savori.
Langusta de Egadi se prepara cu "frascatole": o supa de peste cu cuscus. La Pantelleria, mancarurile din gastronomia locala se imbogatesc cu capere din insula. In materie de dulciuri, patiseria trapaneza detine primatul. Sunt tipice "graffe con ricotta" (gogosi cu urda grasa). Si, desigur, nu e laborator care sa nu prepare canoli, casate siciliene, torturi cu ricotta.
In ceea ce priveste painea, fiecare sat are marca sa, "mustazzoli", "catalane", "piccanti", "taralli". Frecvent, se face cu smochine uscate, cu migdale sau cu seminte de bostan.
La Mazara del Vallo, la Manastirea San Michele, surorile patisere pregatesc dulciuri dupa traditia monahala. Adevarate delicii sunt "muccunetti" pe baza de pasta de migdale cu umplutura de dovleac...
Despre o Sicilie a gusturilor au venit sa ne vorbeasca si reprezentantii Camerei de Comert si Industrie din Trapani, cu prilejul Targului de Turism al Romaniei.
Si cum vorba nu este de ajuns, intr-una dintre seri au organizat o interesanta degustare de vinuri si uleiuri de masline siciliene, provincia fiind recunoscuta pentru podgoriile ei si pentru livezile de masline.
Celebrul Nero d'Avola, de exemplu, un vin negru corpolent, echilibrat, cu o cantitate moderata de tanin, de un rubiniu ce bate in violaceu, este vinificat in proportie de 70% din strugurele autohton cu acelasi nume si 30% din Merlot.
Uleiul de masline, in schimb, nu permite nici un cupaj. Culese direct din copac si tescuite in aceeasi zi, maslinele siciliene din regiunea Trapani sunt folosite pentru obtinerea a trei sortimente de uleiuri (toate cu o aciditate redusa), in functie de cele trei soiuri de masline autohtone: nocellara del belice, cerasuola, biancolilla.
Cel mai fin ulei este cel din maslinele biancolilla, al carui gust este atat de usor, incat se asociaza excelent cu salatele de peste, dar si cu.... salata de portocale: peste feliile de citrice se presara condimente si se stropeste apoi cu putin ulei.
Citeste jurnalul.ro
