1 milion de români suferă de astm bronșic, arată datele Soecietății Române de Pneumologie, însă nu toți cei care suferă de astm sunt și diagnosticați. Cum recunoști astmul bronșic: simptome, cauze, tratament
Între 30% şi 70% din pacienţii cu astm bronșic nu îşi administrează tratamentul prescris de medic pentru a trata inflamaţia căilor respiratorii şi a ţine afecţiunea sub control, arată statisticile.
Cei mai mulți oameni se gândesc la astm că la o boală în care apar doar crize sau episoade de sufocare. În realitate, la persoanele cu această afecțiune, boala astmatică este prezentă în permanență, chiar dacă nu sunt prezente simptome.
În mod normal, căile respiratorii sau tuburile bronsice permit aerului să între și să iasă din plămâni. La persoanele cu astm bronșic, căile respiratorii sunt întotdeauna inflamate.
Astm bronșic definiție - Astmul bronșic este o afecţiune caracterizată prin episoade de agravare a inflamaţiei căilor respiratorii. În cazul unui pacient cu astm, căile respiratorii sunt sensibile şi hiperreactive. Acesta este nevoit să fie atent la o serie de factori declanşatori care pot fi alergeni, precum acarienii din praf, polenul, părul de animale sau non-alergici, precum fumatul sau frigul.
Astm bronșic, cele mai frecvente simptome:
Simptomele astmului bronșic variază de la o persoană la altă. Este posibil ca în anumite cazuri să fie atacuri rare de astm, numai la anumite momente, cum ar fi în timpul unor exerciții, sau să existe aceste simptome tot timpul.
Cele mai frecvente cuvinte folosite de pacienți pentru a descrie criza astmatică sunt : lipsa de aer, sufocare și teamă/anxietate.
Simptome astm bronșic:
- Dificultăți de respirație;
- Durere în piept;
- Tulburări de somn cauzate de dificultăți de respirație, tuse sau respirație șuierătoare;
Nu toate persoanele care suferă de astm au însă aceste simptome. De asemenea, prezența acestor simptome nu înseamnă întotdeauna astm bronșic. Cea mai bună modalitate de a diagnostica astmul este un test pentru funcția pulmonară, un istoric medical (inclusiv tipul și frecvența simptomelor) și un examen fizic.
Spirometria este testul care măsoară cât de bine respiră o persoană. Nu doare, este simplu de făcut și nu durează mult timp. Practic, testul durează 10-15 minute, iar rezultatul vine pe loc.
Astmul bronșic nu poate fi prevenit, însă, după ce a fost diagnosticat, este foarte important să fie urmate tratamentul și recomandările medicului.
Cauzele astmului bronșic nu sunt clare. Medicii spun că este vorba despre o combinație de factori genetici și mediu. Totuși, expunerea prelungită la substanțe puternic alergene poate provoca simptomele astmului bronșic.
Astm bronșic tratament
Este foarte important ca în tratamentul astmului bronșic să se urmeze sfaturile medicului și în ceea ce privește stilul de viață, nu doar medicamentele recomandate. Expunerea prelungită la factori alergeni poate îngreuna efectul tratamentului pentru astmul bronșic.
Există în prezent multe tratamente eficiente pentru astm. Medicamentele pentru astm sunt împărțite în două categorii : tratament de urgență (de salvare) și tratament pe termen lung (de control sau de întreținere).
Tratamentul administrat prin inhalare este preferat pentru că acesta se administrează direct în căile respiratorii unde este nevoie de ele, cu efecte terapeutice puternice, cu mai puține efecte secundare.
Medicamentele de întreținere se administrează în fiecare zi, pentru a preveni apariția simptomelor și a crizelor de astm. Chiar și după dobândirea controlului, monitorizarea rămâne necesară, întrucât astmul bronșic este o boală variabilă; tratamentul trebuie ajustat periodic drept răspuns la pierderea controlului prin agravarea simptomelor sau dezvoltarea unei exacerbări.
Astm bronșic la copii
Patru milioane de copii dezvoltă astm în fiecare an ca rezultat al poluării aerului de la maşini şi camioane, echivalentul a 11.000 de cazuri noi în fiecare zi, arată un studiu recent.
Cea mai răspândită cauză a apariţiei astmului bronşic la copii este reacţia patologică la praful din casă, la polen, la anumite medicamente sau produse alimentare.
Spasmele bronhiilor pot fi provocate şi de acarienii microscopici care trăiesc în locuinţe. Aceştia se înmulţesc în covoare, jucării moi şi lenjeria de pat. Episoadele de acutizare pot fi provocate de prezenţa pufului şi a penelor în pilote, perne, precum şi de prezenţa mucegaiului în încăperi umede. Nu trebuie să ignorăm nici astfel de alergeni ca lâna, saliva, hrana uscată pentru animalele de companie.
Un alt factor este fumatul pasiv, deoarece fumul de ţigară este un alergen destul de puternic. Aşa că dacă unul dintre părinţi fumează, copilul este supus unui risc major de apariţie a astmului.
Citește și: Studiu: Patru milioane de copii dezvoltă astm în fiecare an din cauza poluării
Dieta fără gluten. Medicii trag un semnal de alarmă: Această alimentație poate cauza probleme de sănătate... Alarmant! Un studiu arată că 30% dintre români şi-au pierdut toţi dinţii naturali: "La 24 de ani, mai aveam doar ci...
