Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi nu impartasesc aceasta idee, ba mai mult spune ca aceasta ar fi o explicatie pentru faptul ca multi dintre noi iesim din iarna cu cateva kilograme in plus.
In comunitatile primitive, oamenii nu beneficiau decat de hrana si, eventual, de unele bauturi alcoolice sau nealcoolice, prin care puteau sa se lupte cu gerul.
Dar specialistii spun ca, indiferent de anotimp, ca ninge, ca ploua, ca este arsita, tempertura organismului nostru trebuie sa ramana la aproximativ 37 grade Celsius. Aceasta capacitate a organismului de a-si mentine organismul la aceeasi temperatura, indiferent de conditiile de clima, se numeste termoreglare. Daca se face frig, organismul trebuie sa emane caldura, fenomen numit termogeneza.
Pentru aceasta corpul dispune de mecanisme sofisticate, musculare sau metabolice. Atunci cand stam mai mult timp nemiscat, in frig, incepem rapid sa tremuram. Acest reflex declansat de organismul nostru permite producerea de caldura. Tremuratul creste activitatea musculara, producand astfel caldura. In paralel cu acest proces, vasele se contracta (vasoconstrictia), pentru a evita pierderea acestei calduri. Extremitatile sunt, de regula, mai reci decat restul corpului, deoarece sangele este dirijat in special spre organele interne. In paralel, metabolismul se intensifica pentru a produce mai multa energie, deci caldura.
De exemplu, expunerea la frig stimuleaza eliberarea unui hormon numit noradrenalina, care actioneaza asupra metabolismului, determinand, de asemenea, cresterea productiei de caldura. Pentru a produce energie, deci caldura, organismul va utiliza rezervele de zahar. Doar in situatia in care au fost epuizate resursele de glucoza, organismul va umbla la stocul de grasimi, spun nutritionistii. Printr-un mecanism special, numit neoglucogeneza, este produsa glucoza din surse lipidice. Dar acest mecanism intervine tarziu, de exemplu, in cazul expunerii prelungite (6-7 ore) la ger.
Concluzia: un organism sanatos are mecanisme prin care poate controla frigul, chiar gerul intens, mobilizandu-si rezervele de grasimi. Deci este inutil sa ne indopam gandind ca astfel stapanim gerul. De fapt, inutil este si alcoolul pentru combaterea gerului. „Alcoolul poate provoca o senzatie de incalzire a corpului, in special la extremitati. Dar este doar o senzatie. In realitate, aceasta caldura nu se acumuleaza si se elimina rapid", subliniaza profesorul Mencinicopschi.
Retineti ca 1 gram de alcool produce 7 kcal. Dar sunt calorii oarbe, similare celor produse de zaharurile ultrarafinate, care pentru a furniza caldura au nevoie de o cantitate mare de vitamine „furate" organismului. Deci este mult prea mare consumul de vitamine comparativ cu aportul energetic. Pe de alta parte, nu trebuie sa neglijam faptul ca alcoolul are actiune toxica asupra celulei nervoase si celulei hepatice.
Totusi, intr-adevar, alcoolul influenteaza vasoconstrictia, contribuind la pastrarea caldurii corpului. Dar, atentie, caloriile furnizate de alcool nu sunt o sursa de energie, ci de kilograme in plus. Exista, totusi, solutii mostenite de la bunica, verificate in mod stiintific, care ne ajuta sa facem fata gerului. De exemplu, supa de pasare cu radacinoase. Bauta calda, supa reuseste in timp scurt sa raspandeasca in tot organismul o caldura placuta. Caldura in organism aduc vitamina C si fierul din kiwi, citrice, macese, respectiv, ficatul de porc, de pui, de vita, crevete, sardine, carne de pasare, vita, fasole, seminte de dovleac.
Citeste si Jurnalul National!
FOTO: hepta.ro
VIDEO! Exercitii pentru picioare de invidiat!... S-a descoperit vaccinul impotriva cancerului de san...
