Urmărește A1 pe DiscoverOdată ce pornește fermentația alcoolică, drojdiile consumă zaharurile naturale din struguri și produc alcool și dioxid de carbon.
Asta înseamnă că mustul nu rămâne la nesfârșit o băutură fără alcool. Mai mult, procesul natural prin care acesta se transformă treptat în vin poate ascunde și un pericol serios, mai ales atunci când fermentarea are loc într-un beci, o pivniță sau într-un alt spațiu insuficient ventilat. Pompierii au emis chiar în această perioadă un nou avertisment privind riscul de intoxicație cu dioxid de carbon în timpul fermentării mustului.
Când începe mustul să conțină alcool
Alcoolul începe să se formeze odată cu declanșarea fermentației alcoolice. Nu există însă un număr universal de ore sau de zile după stoarcerea strugurilor în care se poate spune că mustul începe să conțină alcool. Conform www.extension.psu.edu, în timpul fermentației drojdiile transformă zaharurile din struguri în alcool și dioxid de carbon. Prin urmare, din momentul în care fermentația alcoolică este în desfășurare, începe și producerea etanolului. Cantitatea de alcool crește apoi pe măsură ce fermentația avansează și drojdiile consumă zaharurile disponibile. De aceea, un must care a început deja să fermenteze nu ar trebui considerat automat o băutură complet lipsită de alcool doar pentru că este încă dulce sau pentru că au trecut numai câteva zile de la presarea strugurilor.
Cum se transformă zahărul din struguri în alcool
Strugurii conțin în mod natural zaharuri, în principal glucoză și fructoză. În timpul fermentației, acestea sunt folosite de drojdii și transformate în principal în etanol și dioxid de carbon. cantitatea de glucoză și fructoză din struguri poate fi folosită inclusiv pentru estimarea concentrației potențiale de alcool a vinului rezultat. Totuși, concentrația finală poate fi influențată și de factori precum tulpina de drojdie folosită și temperatura fermentării. Pe măsură ce fermentația continuă, o parte din zahăr este consumată, iar cantitatea de alcool crește. Acesta este și unul dintre motivele pentru care gustul mustului se schimbă: băutura foarte dulce de la început începe treptat să-și piardă din dulceață și să capete caracteristicile unui produs fermentat.
După câte zile apare alcoolul în must
Una dintre ideile greșite despre must este că alcoolul ar apărea abia după un anumit număr de zile. În realitate, nu există o „zi a treia”, „zi a cincea” sau „zi a șaptea” de la care mustul devine brusc alcoolic.
Alcoolul începe să fie produs odată cu fermentația alcoolică.
Conform www.extension.psu.edu, drojdiile din procesul de fermentare convertesc zahărul din struguri în alcool și dioxid de carbon. Viteza procesului este influențată inclusiv de temperatură, iar în vinificația controlată temperatura de fermentare este urmărită cu atenție. Prin urmare, nu este corect să presupunem că mustul este complet lipsit de alcool numai pentru că este proaspăt sau pentru că fermentația se află la început. Mai mult, cantitatea exactă de alcool nu poate fi stabilită doar după gust, aspect sau numărul de zile trecute de la presarea strugurilor. Pentru o valoare exactă este nevoie de măsurare. Acest aspect poate fi important pentru persoanele care, indiferent de motiv, trebuie să evite complet consumul de alcool.
Cum îți dai seama că mustul a început să fermenteze
În timpul fermentării pot apărea semne vizibile de activitate în recipient. Se pot forma bule și spumă, iar gustul și aroma băuturii încep să se modifice. Bulele sunt legate de unul dintre produșii procesului de fermentare: dioxidul de carbon. Și tocmai aici apare unul dintre cele mai importante pericole legate de prepararea tradițională a vinului în gospodărie. Pe 17 septembrie 2026, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Porolissum” al județului Sălaj a publicat o nouă avertizare privind fermentarea mustului. în perioada fermentării se formează dioxid de carbon (CO₂), un gaz fără culoare și fără miros, care se poate acumula rapid în beciuri, pivnițe și alte spații închise.
De ce poate deveni periculoasă fermentarea mustului în beci
Mustul aflat în fermentație nu devine periculos doar pentru că începe să conțină alcool. Un risc mult mai mare îl reprezintă dioxidul de carbon degajat în timpul procesului. Problema apare mai ales atunci când fermentarea unor cantități importante de must se face în spații închise și slab ventilate. Dioxidul de carbon nu are culoare și nici miros. Din această cauză, o persoană care intră într-un beci în care s-a acumulat CO₂ nu se poate baza pe simțuri pentru a identifica pericolul: „Nu vă bazați pe miros sau pe aspect pentru a detecta CO₂ – este invizibil și inodor”, avertizează ISU. În concentrații ridicate, acumularea gazului într-un spațiu închis poate crea o situație extrem de periculoasă.
Ce recomandă pompierii celor care pregătesc must acasă
Pentru prevenirea accidentelor, ISU a publicat mai multe reguli care trebuie respectate în perioada fermentării mustului.
De asemenea, pompierii recomandă ca o persoană să nu intre singură într-un asemenea spațiu și să spună altcuiva unde merge. Un avertisment deosebit de important se referă la situațiile în care o persoană este găsită inconștientă într-un beci sau într-o pivniță în care fermentează mustul. Salvarea unei persoane trebuie realizată numai cu echipament de protecție adecvat, precizează ISU, tocmai pentru a evita ca persoana care încearcă să ajute să devină, la rândul ei, victimă. Într-o situație de urgență trebuie apelat imediat numărul 112.
De ce nu trebuie să te bazezi pe miros pentru a verifica dacă beciul este sigur
Faptul că dioxidul de carbon nu poate fi detectat prin miros este unul dintre motivele pentru care acest tip de accident poate fi atât de periculos. O persoană poate intra într-o încăpere și să nu simtă nimic neobișnuit. Avertizarea oficială publicată în septembrie 2026 subliniază explicit că CO₂ este invizibil și inodor, motiv pentru care mirosul sau aspectul încăperii nu pot fi folosite pentru a stabili dacă aceasta este sigură. Din acest motiv, ventilația corespunzătoare a spațiului în care se desfășoară fermentația este esențială.
Cât durează fermentarea mustului
Nici aici nu există o durată identică în orice situație. Procesul depinde de temperatura la care este ținut mustul, cantitatea de zaharuri, microorganismele implicate și condițiile în care are loc fermentarea. Ca reper general pentru producția de vin de casă, www.extension.psu.edu arată că fermentarea durează în mod obișnuit în jur de două săptămâni. După terminarea fermentației, vinul poate fi filtrat și consumat sau păstrat pentru maturare. Acest interval nu trebuie însă folosit pentru decide dacă un must conține sau nu alcool. Producerea alcoolului începe înainte de terminarea fermentației, nu după cele aproximativ două săptămâni.
Citește și: Cum să faci must acasă? Ingredientul secret pentru a nu fermenta și metode de conservare
