Odată cu senzația de nas înfundat poate apărea o secreție. Congestia și secreția nazală reprezintă probleme comune care de obicei sunt asociate, dar pot să apară și independent una de cealaltă.
Cauze și caracteristici ale congestiei nazale și ale rinoreei:
Sinuzita acută (infecția unui sinus recent instalată)
- Secreție mucoasă sau purulentă, adeseori unilaterală;
- Uneori, un gust metalic sau neplăcut, durere facială sau cefalee, eritem sau sensibilitate a zonelor de deasupra sinusurilor maxilare sau frontale;
- Fără prurit și iritație a faringelui sau a ochilor.
Alergii
- Secreție apoasă, strănut, lăcrimare și prurit ocular;
- Mucoasa nazală palidă;
- Adeseori, simptomele apar sezonier sau în urma expunerii la posibili factori declanșatori.
Abuz de decongestionante
- Congestie de rebound când se oprește administrarea de decongestionante;
- Mucoasa nazală palidă.
Corp străin intranazal (în special la copii)
- Secreție unilaterală urât mirositoare, uneori cu striuri de sânge.
Rinita vasomotorie
- Secreție apoasă recidivantă, strănut, mucoasa nazală roșie;
- Nu se identifică factori declanșatori.
Infecție virală de căi respiratorii superioare
- Secreție apoasă, însoțită de faringită, stare generală modificată și mucoasa nazală eritematoasă (roșie).
Modificări anatomice și anomalii de structură
- Cel mai frecvent este vorba de polipi (sau vegetații adenoide), specifici perioadei copilăriei. Prezența lor duce la respirație orală cvasipermanentă (copilul respiră pe gură mai tot timpul), facies caracteristic adenoidian, disconfort în special în timpul somnului.
Ce putem face până ajungem la farmacist sau la medic pentru tratament specific?
Putem consulta categoria Medicamente pe Afectiuni pentru a ne orienta asupra opțiunilor disponibile, organizate în funcție de tipul simptomelor, astfel încât să înțelegem mai bine ce soluții pot fi potrivite fiecărei situații.
Pentru sugari și copii mici
- Igiena nasului. Se folosește ser fiziologic sau apă de mare, care puse în nas înmoaie secrețiile nazale, acestea putând fi eliminate mai ușor. Dacă copilul este mic și nu știe să sufle nasul, există instrumente care ajută la extragerea secrețiilor (pompițele de nas sau aspiratorul nazal din farmacie). Așezați copilul pe spate și puneți-i un prosop rulat sub umeri. Picurați-i două sau trei picături din soluția salină în fiecare nară. Așteptați 30–60 de secunde. Întoarceți copilul pe burtică pentru a ajuta mucusul să se scurgă. Ștergeți secrețiile cu un șervețel. Nu încercați să introduceți vreun tampon de bumbac sau altceva în nările copilului;
- Umidificarea aerului cu umidificator de cameră care să asigure o umiditate de 40–60%;
- Uleiuri esențiale cu efect decongestionant puse în aparat de cameră sau pe o batistă în apropierea copilului, nu direct pe piele;
- Îndepărtarea potențialilor alergeni: animale de casă, perne și pilote cu puf, evitarea fumului de țigară, cosmeticelor, parfumurilor de cameră, plantelor;
- Ridicați capul patului copilului dumneavoastră. Încurajați copilul să consume multe lichide: lapte matern sau formulă. Copiii mari pot bea și alt gen de lichide, dar fără zahăr;
- Înainte de culcare, puteți ține copilul în baia în care ați dat drumul la dușul cu apă caldă. Respirarea aburilor calzi ajută la fluidizarea secrețiilor și diminuează congestia nazală;
- Spray-urile nazale și medicamentele pentru raceala și tuse se vor folosi în cazul copiilor sub doi ani, doar la recomandarea medicului.
În cazul nasului înfundat, părinții se pot adresa farmacistului, medicului de familie, medicului pediatru sau medicului ORL-ist.
Pentru copii mai mari și adulți
Cea mai bună cale pentru a trata congestia și secreția nazală constă în tratamentul afecțiunilor subiacente.
Ameliorarea simptomelor se obține cu:
• decongestionanți topici: oximetazolina - 2 pufuri în fiecare nară de 2 ori pe zi, timp de 3 zile pentru a evita congestia de rebound;
• decongestionanți orali: pseudoefedrina;
• antihistaminice (tablete) pentru congestia nazală din rinoreea virală;
• antihistaminice sau corticosteroizi topici pentru congestia și rinoreea alergică.
Antihistaminicele orale se administrează pentru simptomele produse de o infecție virală sau de o reacție alergică, de exemplu difenhidramina pentru răceli. Pot reduce cantitatea de mucus.
Atenție, unele antihistaminice pot determina somnolență. Aceste medicamente nu tratează boala care a cauzat congestia nazală. Multe dintre medicamentele fără prescripție medicală antialergice și cele pentru răceală conțin mai multe substanțe. De aceea, este bine să citiți cu atenție prospectul și să alegeți medicamentul corect.
Recomandări pentru pacienți:
Nu toate situațiile de congestie nazală și/sau rinoree necesită consult medical. Este recomandată prezentarea la medic atunci când:
• rinoreea (secreția) este unilaterală și în mod special dacă este purulentă sau sangvinolentă;
• se asociază durere la nivelul feței sau senzație de tensiune;
• vârsta copilului este sub 3 luni;
• apar dureri de urechi (otalgie) – scăderea auzului;
• apare febră înaltă (peste 39 de grade).
DE REȚINUT:
- cele mai multe cazuri de congestie nazală și rinoree sunt cauzate de alergii sau infecții de căi respiratorii superioare;
- la copii, trebuie avută în vedere posibilitatea prezenței unui corp străin în nas;
- de asemenea, trebuie avută în vedere congestia de rebound în cazul suprautilizării spray-urilor decongestionante.
Sarcină după 35 de ani? Medicul specialist explică riscurile medicale...
