Peștera de gheață va găzdui aceste „capsule ale timpului”, pentru a conserva date esențiale necesare pentru înțelegerea trecutului planetei noastre.
Carotele de gheață vor fi folosite și pentru a prezice viitorul Pământului în contextul încălzirii globale, scrie IFL Science.
În acest context, timpul e esențial. Gheața trebuie să fie conservată înainte ca încălzirea globală să distrugă mostrele importante.
Pe măsură ce ghețarii dispar, aceste date vor dispărea. Ca urmare, peștera de gheață reprezintă o modalitate de conservare a datelor.
De ce au săpat experții o peșteră imensă în Antarctica
Ice Memory Foundation se află în prezent într-o cursă contra cronometru pentru a colecta și depozita carotele de gheață provenite din ghețarii lumii care dispar rapid.
Cea mai nouă unitate de stocare a lor e o peșteră de gheață uriașă, săpată la aproximativ 5 metri sub suprafața zăpezii, la Concordia Research Station. Acest loc funcționează ca un congelator natural. Menține o temperatură stabilă de -52°C pe tot parcursul anului, fără a fi nevoie de refrigerare artificială.
În ianuarie 2026, proiectul a primit prima livrare importantă. O carota de gheață extrasă în 2016 de pe Mont Blanc, în Franța, și o extracție mai recentă din 2025 de pe Grand Combin, în Elveția.
Acestea au ajuns în Antarctica la bordul spărgătorului de gheață de cercetare italian Laura Bassi, într-un congelator uriaș menținut la -20°C pe tot parcursul călătoriei. După plecarea din Europa la mijlocul lunii octombrie 2025, probele înghețate au traversat Marea Mediterană, Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific, apoi Oceanul Sudic și Marea Ross, înainte de a ajunge în Antarctica pe 7 decembrie 2025.
Citește și: Nivelul mării ar putea fi mai ridicat decât se credea. Ce efecte devastatoare poate avea
Aceste carote sunt tuburi lungi, cilindrice, forate direct în gheață. Ele reprezintă o arhivă fizică a trecutului. Prin analizarea compoziției chimice a bulelor de aer captive și a particulelor microscopice, cercetătorii pot reconstrui condițiile atmosferice de acum mii de ani.
„Prin protejarea probelor fizice de gaze atmosferice, aerosoli, poluanți și praf prinse în straturile de gheață, Ice Memory Foundation se asigură că viitoarele generații de cercetători vor putea studia clima trecutului folosind tehnologii care poate nici nu există încă,” a declarat Carlo Barbante, vicepreședinte al fundației.
În anii următori, Ice Memory Foundation speră să primească mai multe probe de gheață din alte regiuni ale lumii, inclusiv din Munții Anzi, Munții Pamir și Munții Caucaz, precum și din Svalbard, în zona arctică.
Ghețarii lumii dispar rapid
Cursa pentru salvarea acestor arhive înghețate e în plină desfășurare. Din anul 2000, aproximativ 5% dintre ghețarii lumii au dispărut. Unele regiuni puternic afectate au pierdut până la 39% din ghețari. Pe măsură ce aceștia se topesc, secole de informații științifice de neînlocuit riscă să dispară pentru totdeauna.
Citește și: Catastrofa globală care ar putea schimba lumea până în 2100. Pericolul poate distruge orașe întregi
„Suntem ultima generație care poate face ceva. E o responsabilitate pe care o împărtășim cu toții. Salvarea acestor arhive de gheață nu e doar o responsabilitate științifică. Este o moștenire pentru umanitate,” a declarat Anne-Catherine Ohlmann, director al Ice Memory Foundation.
Însă Ice Memory Foundation nu construiește doar un depozit pentru gheață. Proiectul propune și un nou model de cooperare științifică globală, în care aceste probe înghețate nu aparțin unei singure națiuni, ci întregii omeniri.
„Pentru ca aceste carote să fie folositoare științei și peste un secol, ele trebuie administrate ca un bun comun global. Crearea unui astfel de model de guvernanță ar reprezenta o realizare majoră a ONU în cadrul Deceniului de Acțiune pentru Științele Criosferei,” a declarat Thomas Stocker, președintele Ice Memory Foundation.
