De ce apar papiloamele. Cauze posibile și soluții pe care le ai la îndemână dacă vrei să scapi de ele

Urmărește A1 pe Discover

Papiloamele cutanate sunt foarte comune. Se estimează că aproximativ jumătate dintre adulți vor avea cel puțin un papilom la un moment dat în viață. De obicei, apar mai frecvent după vârsta de 40 de ani.

Denumite și acrocordoane sau polipi fibroepiteliali, aceste formațiuni sunt inofensive, dar mulți aleg să le elimine din motive estetice sau pentru confort.

Ce sunt papiloamele

Papiloamele sunt excrescențe benigne (necanceroase) care pot avea aceeași culoare ca pielea sau pot fi mai închise, potrivit medicilor Academiei Americane de Dermatologie (AAD). Unele sunt roz, iar altele se înroșesc atunci când sunt iritate. Unele atârnă de un mic pedicul, ca un bob de orez sau un balon dezumflat, în timp ce altele sunt fixate ferm pe piele. Sunt alcătuite din fibre de colagen și vase de sânge, învelite de un strat de epidermă (stratul exterior al pielii). Dimensiunea lor variază de la numai 2 milimetri și până la 5 centimetri.

Aceste formațiuni pot apărea oriunde pe piele, dar se formează de obicei în pliurile pielii sau în locurile unde aceasta este iritată de bijuterii ori de haine. Cele mai frecvente zone în care apar papiloamele sunt:

• sub sâni
• pe gât
• pe pleoape
• la axile
• în zona inghinală

Papiloamele pot fi întâlnite și pe părțile laterale ale corpului, abdomen sau spate. Adesea, sunt confundate cu verucile (negii) și alunițele, însă există câteva diferențe clare între ele. Papiloamele sunt moi, de obicei nedureroase și nu se transmit prin contact, pe când verucile au o suprafață aspră, pot fi dureroase și sunt contagioase.

Alunițele au, de regulă, o culoare mai închisă decât pielea și sunt de obicei plate, cu o formă rotundă sau ovală. Spre deosebire de ele, papiloamele sunt moi și au un aspect alungit. Majoritatea alunițelor apar pe zonele de piele expuse la soare, în timp ce papiloamele se dezvoltă mai ales în pliuri sau în locurile unde pielea se freacă.

Citește și: Cum recunoști alunițele problematice

De la ce apar papiloamele

Unele studii au identificat ADN-ul virusului papiloma uman (HPV) în papiloame. HPV este, de fapt, un grup de aproape 200 de virusuri înrudite care provoacă afecțiuni diferite. Mai multe dintre ele au fost evidențiate în biopsiile realizate de cercetători. Totuși, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cu exactitate legătura cu HPV.

Frecarea pielii este considerată una dintre principalele cauze ale apariției papiloamelor. Acestea se formează adesea în zonele unde pielea intră frecvent în contact cu alte pliuri cutanate, cu hainele sau cu bijuteriile. De aceea, persoanele supraponderale, cele cu piele mai laxă sau femeile însărcinate sunt mai predispuse la dezvoltarea lor.

Riscul de papiloame este mai mare și dacă:

• Ai diabet de tip 2 - se crede că rezistența severă la insulină stimulează creșterea acestor formațiuni;
• Ai sindrom metabolic, adică cel puțin trei dintre următoarele: hipertensiune arterială, glicemie mărită, colesterol „bun” (HDL) scăzut, trigliceride crescute sau circumferință mare a taliei (grăsime abdominală);
• Ești însărcinată - organismul produce mai mulți factori de creștere în timpul sarcinii, iar aceștia accelerează regenerarea pielii;
• Ai un istoric familial de papiloame - factorii genetici influențează sensibilitatea pielii.

Cum îndepărtezi papiloamele. Cele mai eficiente tratamente

Unele papiloame se retrag sau cad fără tratament. Îndepărtarea lor este necesară doar din motive estetice sau dacă sunt traumatizate frecvent, dacă sângerează și/sau provoacă durere sau apar pe pleoapă și afectează vederea.

Tratamentul se alege în funcție de mărimea papilomului și de zona în care apare. Opțiunile includ:

• cauterizarea, o procedură prin care țesutul în exces este distrus prin aplicarea de căldură sau curent electric (electrocauterizare);
• tratamentul cu laser, care folosește fascicule de lumină concentrată care descompune țintit țesutul;
• crioterapia, o procedură medicală prin care papiloamele sunt înghețate cu azot lichid și apoi îndepărtate;
• ligatura, care presupune întreruperea fluxului de sânge al papilomului cu ajutorul unui fir chirurgical;
• excizia chirurgicală, care se realizează sub anestezie locală, în cabinetele dermatologice.

Dacă papiloamele sunt îndepărtate complet, este puțin probabil să reapară. Totuși, este posibil să se dezvolte altele noi.

Îndepărtarea papiloamelor se poate face și acasă, cu diverse creme, soluții farmaceutice și remedii naturale, însă este recomandat să consulți mai întâi un dermatolog, pentru a exclude alte probleme ale pielii precum negii sau chiar cancerul cutanat. Acesta poate apărea pe piele sub diverse aspecte, inclusiv ca o excrescență asemănătoare papiloamelor.

Medicii Academiei Americane de Dermatologie, precum și oficialii NHS, sistemul de asistență medicală de stat din Regatul Unit, nu recomandă scoaterea papiloamelor acasă, din cauza riscului de iritații, infecții, sângerare și cicatrice.

Dacă vrei totuși să îndepărtezi acasă un papilom, limitează-te la cele mici, care nu sângerează și care nu se află pe zone sensibile. În farmacii, sunt disponibile:

• Produse cu acid salicilic sub formă de lichid sau plasturi, care acționează prin dizolvarea treptată a țesutului;
• Soluții cu acid lactic sau acid tricloroacetic, care elimină papiloamele prin ardere chimică;
• Spray-uri sau geluri crioterapice care îngheață papilomul la fel ca procedura de crioterapie făcută în cabinetele medicale, dar cu efect mai slab.

Remedii naturale care elimină papiloamele

Pentru majoritatea remediilor naturale, nu există dovezi științifice că ar elimina papiloamele în mod eficient. Informațiile disponibile sunt anecdotice, bazate pe experiențe personale și nu pe studii clinice.

Remediile cele mai populare sunt:

• uleiul de arbore de ceai, care se diluează într-un ulei purtător, se masează ușor pe papilom și se acoperă cu un bandaj peste noapte. Tratamentul se repetă câteva nopți, până când papilomul se usucă și cad;
• oțetul de mere diluat, care se tamponează pe papilom și se lasă 15-30 de minute, apoi se clătește. Oțetul concentrat poate provoca iritații sau arsuri pe piele;
• vitamina E, care se masează peste papilom și pielea din jur în fiecare zi până când papilomul devine mai puțin vizibil în timp sau cade;
• usturoiul, care se pisează, se aplică peste papilom și se acoperă cu un bandaj peste noapte. A doua zi, se clătește pielea și se repetă aplicările până când papilomul se micșorează.

Citește și: Cum pot radiațiile UV și expunerea la soare să provoace cancer

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.