De ce răcești vara? Ce provoacă răcelile de vară și ce tratamente ajută

Aștepți cu nerăbdare vacanța de vară, dar, în loc de valuri și relaxare, te trezești cu nasul în batistă, dureri în gât și o oboseală care îți dă toate planurile peste cap. Dacă ai crezut că doar în sezonul rece poți să răcești, nu e chiar așa. Câteva dintre virusurile care le provoacă circulă tot timpul anului și nu sunt afectate de temperaturile ridicate din timpul verii.

Răcelile estivale sunt frecvente și tind să provoace un disconfort mai mare decât cele din sezonul rece. Simptomele lor sunt mai accentuate, mai persistente și mai greu de suportat pe căldură.

De ce răcești vara

Răcelile comune sunt mai frecvente iarna, când oamenii stau mai mult timp în spații închise din cauza temperaturilor scăzute. Însă, câteva dintre cele peste 200 de virusuri care provoacă răceli circulă mai intens vara. În lunile reci, rinovirusurile sunt vinovate pentru majoritatea răcelilor obișnuite, iar vara sunt implicate mai des enterovirusurile, potrivit medicilor Cleveland Clinic, din SUA.

„Rinovirusurile provoacă simptomele clasice ale răcelii: nas înfundat, secreții nazale”, spune medicul generalist Matthew Badgett. Enterovirusurile, în schimb, afectează atât căile respiratorii superioare (nasul și gâtul), cât și sistemul digestiv. Prin urmare, simptomele sunt mai numeroase și mai neplăcute decât cele cauzate de rinovirusuri.

Există peste 60 de tipuri de enterovirusuri, iar acestea ne îmbolnăvesc mai ales vara și pot continua până în luna octombrie.

Simptomele respiratorii ale unei răceli de vară includ:

• tuse
• febră
• dureri musculare
• durere de cap
• nas care curge (rinoree)
• gât iritat și dureros

Simptomele digestive ale unei răceli de vară sunt:

• disconfortul abdominal
• diareea
• greața și vărsăturile

Răceală de vară sau alergie? Care sunt diferențele

Timpul petrecut afară în sezonul cald crește expunerea la alergeni și riscul de simptome alergice. Vara, alergiile pot fi declanșate de polenul unor ierburi și buruieni, de sporii de mucegai și de praf. Ambrozia, una dintre cele mai puternice plante alergene de la noi, înflorește la începutul lunii august.

Simptomele de răceală sunt puse uneori pe seama alergiilor sezoniere, însă pot fi diferențiate relativ ușor. Dacă ai observat că în fiecare vară îți curge nasul, ai gâtul iritat și ochii îți lăcrimează, este mai probabil să nu fie vorba despre o răceală, ci despre o alergie.

Dacă simptomele debutează treptat, se agravează și apoi revin la o formă mai ușoară sau dispar complet, cel mai probabil ai avut o răceală. Manifestările alergiilor nu fluctuează în intensitate - ele tind să fie constante și de durată. De asemenea, nu apar pe rând, ci simultan.

Totodată, „simptomele unei răceli de vară ar trebui să se atenueze în decurs de două săptămâni”, spune dr. Badgett. Dacă persistă după acest interval, alergiile sunt cauza cea mai probabilă. În plus, spre deosebire de răcelile de vară, alergiile nu provoacă diaree sau alte probleme digestive.

Răceală sau gripă? Care sunt diferențele

Sezonul clasic al gripei debutează în octombrie și se încheie în aprilie. „Este foarte neobișnuit să faci gripă vara, dar nu imposibil”, spune dr. Badgett.

Între gripă și răceală există câteva diferențe:

• Răceala are un debut treptat: începe ușor, cu gât iritat și nas înfundat. Gripa, în schimb, debutează brusc, cu febră mare și frisoane;
• În general, simptomele gripei sunt mai intense decât ale răcelilor obișnuite și pot duce la complicații precum bronșita și pneumonia;
• Gripa are simptome mai intense decât răceala: febră mare, frisoane, dureri musculare și articulare puternice, dureri de cap mai severe și stare de slăbiciune.

Cum să tratezi răcelile de vară

Tratamentele clasice pentru răcelile din sezonul rece funcționează și pentru cele de vară, cu deosebirea că trebuie să gestionezi și simptomele digestive, dacă acestea apar.

Răcelile de vară se tratează simptomatic, iar opțiunile includ:

• paracetamol pentru scăderea febrei și calmarea durerilor ușoare și moderate;
• antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofenul pentru a reduce durerea, inflamația și febra;
• spray-uri saline pentru curățarea nasului și reducerea congestiei;
• spray-uri nazale cu corticosteroizi sau decongestionante dacă inflamația și congestia sunt mai puternice;
• pastile pentru gât care conțin analgezice și agenți calmanți;
• siropuri antitusive sau expectorante, în funcție de tipul tusei.

Citește și: Cum se folosește corect un spray nazal. Cele 4 greșeli pe care mulți dintre noi le facem

Totuși, unele dintre aceste tratamente, în special antiinflamatoarele nesteroidiene, pot irita mucoasa gastrică și agrava simptomele digestive cauzate de enterovirusuri. Pentru a proteja tractul digestiv, este bine să le iei după masă sau împreună cu alimente.

Dacă ai simptome digestive severe, cel mai indicat este să eviți ibuprofenul și să optezi pentru paracetamol, care are un risc scăzut de iritație gastrică.

Cel mai eficient regim alimentar în caz de diaree este dieta BRAT, care include banane, orez, piure de mere și pâine prăjită. Aceste alimente sunt ușor de digerat și pot ajuta la calmarea disconfortului gastric. Pentru că regimul este restrictiv și nu acoperă necesarul de nutrienți pentru refacere, este recomandat doar pentru o perioadă scurtă, de una-două zile. Treptat, pot fi introduse alte alimente bogate în nutrienți.

Pentru a preveni deshidratarea cauzată de diaree și/sau febră, bea multă apă și săruri de rehidratare sau băuturi cu electroliți fără zahăr.

Odihna este foarte importantă pentru recuperare. Corpul are nevoie de timp să lupte cu infecția, așa că dormi suficient și evită efortul fizic intens până la vindecare.

Soluții și remedii naturiste împotriva răcelii

Remediile naturale pot calma gâtul iritat, pot reduce tusea și te pot ajuta să te pui mai repede pe picioare, fără să apelezi imediat la medicamente. Iată câteva opțiuni:

• Ceai de echinacea. Utilizată de sute de ani ca remediu pentru infecțiile respiratorii, echinacea poate reduce durata răcelilor și gripei, potrivit unui studiu. Ceaiul se prepară cu o linguriță de plantă uscată sau rădăcină tăiată mărunt la 250 ml de apă clocotită. Toarnă apa peste plantă și lasă la infuzat 10-15 minute, în cana acoperită;
• Ceai de soc. Florile de soc conțin flavonoide și antioxidanți cu proprietăți imunostimulatoare. Ceaiul de soc ajută la calmarea tusei și la eliminarea mucusului din căile respiratorii. De asemenea, are efect sudorific - favorizează transpirația în caz de febră. Pentru preparare, folosește o linguriță de flori de soc uscate la 250 ml de apă clocotită. Lasă la infuzat 10 minute, apoi strecoară;
• Ceai de ghimbir. Rădăcina de ghimbir combate inflamația, calmează gâtul și susține imunitatea. Într-o cană cu apă fierbinte, pune la infuzat pentru 5-10 minute câteva felii subțiri de ghimbir proaspăt, sau ghimbir ras sau o linguriță de pudră de ghimbir. Adaugă lămâie și miere pentru un gust mai plăcut;
• Gargară cu apă sărată. Amestecul de apă cu sare calmează durerea în gât și desfundă căile respiratorii. Dizolvă o linguriță cu sare într-un pahar cu apă și clătește gura și gâtul cu această soluție;
• Inhalații cu abur. Vaporii calzi inhalați ajută, de asemenea, la descongestionarea căilor respiratorii. Pentru un efect mai puternic, poți adăuga ulei esențial de eucalipt. Fierbe apă într-un vas, toarn-o apoi într-un bol și apleacă-te peste el. Acoperă-ți capul cu un prosop și inhalează aburii timp de 10 minute.

Citește și: Siropul de soc - rețetă și beneficii. Cum să-l păstrezi pentru iarnă, ca remediu natural împotriva răcelilor

Consultă un medic dacă simptomele de răceală persistă mai mult de două săptămâni, se agravează sau apar complicații precum febra mare, dificultățile de respirație sau durerile severe.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.