Live acumiUmor
Prime Time 20:00iUmor

Despre recunoasterea si prevenirea cancerului de piele

Pielea nu este doar un invelis al corpului, o emblema personala, care are doar rol decorativ si nu necesita decat ingrijiri cosmetice. Tegumentul sau pielea este un organ cu o structura complexa, cu functie bine determinata in economia organismului si care, ca orice organ, se poate imbolnavi. Cancerul de piele (cu tipurile sale) se numara printre cele cu incidenta mare si mai ales, in plin trend ascendent fata de celelalte cancere. Si este cu atat mai dezolant cu cat peste 80% dintre cancerele de piele pot fi prevenite, iar pe de alta parte, spre deosebire de alte organe, leziunile incipiente pot fi observate pur si simplu de bolnav sau medic si pot fi astfel tratate in timp util. Este doar nevoie de putina disciplina (pentru a face ca protectia fata de radiatii sa devina un lucru elementar ca protectia impotriva cariilor, de pilda!) si de un minim efort, acela de a desfasura o autoexaminare atenta si completa a pielii macar o data pe an. Si aceste doua lucruri ar trebuie invatate si puse in aplicare de la varste fragede, deoarece efectele radiatiilor in copilarie marcheaza aparitia ulterioara a cancerului la adult.

Ultravioletele A si B

Principala cauza a cancerului de piele sunt radiatiile ultraviolete A si B.


Ultravioletele A ajung la suprafata Pamantului fara a fi filtrate, strabat prin sticla, prezinta un nivel constant pe parcursul zilei si influenteaza procesul de imbatranire a pielii si carcinogeneza. Este incriminata atat expunerea prelungita, excesiva la soare, cu producerea repetata de arsuri ale pielii (cu aparitia de vezicule) in copilarie si adolescenta, dar si expunerile moderate, neprotejate, al caror efect se cumuleaza in timp, devenind vizibil uneori peste zeci de ani.

Pe de alta parte, este posibil ca un nerv displazic (precanceros) sa sufere o transformare maligna dupa o singura expunere neprotejata la soare. Tot aici trebuie incluse si sursele artificiale de ultraviolete, folosite pentru bronzare. Folosirea frecventa a acestora creste cu 74% riscul dezvoltarii melanomului, de 2,5 ori a riscului de carcinom scuamos si de 1,5 ori a celui bazal. Totusi, exista si cazuri de cancere ale pielii in care nu poate fi demonstrata expunerea inadecvata la radiatii ultraviolete. Rezulta de aici ca exista si alti factori genetici sau imunitari care pot fi implicati.

La acestia se adauga expunerea la radiatii X sau substante radioactive ori toxice (de exemplu, hidrocarburi, arsenic sau negru de fum). Factorii de risc sunt: pielea deschisa la culoare (desi, atentie, cancerul se poate dezvolta pe orice tip de piele), care se arde usor, asociata cu par si ochi de nuante deschise, antecedente personale (daca a avut in trecut cancer de piele) sau familiale (parinti sau frati care au suferit de aceasta afectiune), sistem imun deprimat (fie in urma unor afectiuni cronice, fie din cauza tratamentului imunosupresiv). Climatul insorit, latitudinile joase sau altitudinea inalta reprezinta alti factori de risc.

Keratoza actinica si alunitele atipice

Cancerul de piele se poate dezvolta in urma unor leziuni precanceroase sau in lipsa lor. Cele mai frecvente leziuni precanceroase sunt keratoza actinica si alunitele atipice (nevi displazici). Keratoza actinica este o afectiune foarte frecventa, cauzata de expunerea la soare. In 2%-10% dintre cazuri evolueaza spre cancer, 60% dintre carcinoamele scuamoase si 30% dintre cele bazale dezvoltandu-se pe o astfel de leziune, ceea ce impune tratarea tuturor keratozelor descoperite, deoarece nu poate fi spus cu precizie care va degenera si care nu.

Keratoza actinica se manifesta prin aparitia unor placarde de culoare bruna pana la roz inchis, aspre la pipait, acoperite cu scuame (ca un fel de solzi) sau cruste, de marimi diferite, de la cativa milimetri la centimetri. Pot fi unice sau multiple, pe zonele expuse la soare, cum ar fi fata, antebratele, mainile, gatul, spatele. Alunitele normale au o culoare uniforma (bej, brun, negru), margini distincte, forma rotunda sau ovala, diametrul sub 5 milimetri, o persoana putand avea pana la 40 de astfel de formatiuni. Nevii displazici au forma asimetrica, marginea neregulata, mai multe culori, zone de sangerare, diametrul peste
6 milimetri, iar transformarea se produce rapid.

Citeste tot articolul in Jurnalul

FOTO: Jurnalul

Recomandari