Ni se întâmplă uneori să avem poftă de ceva dulce sau de ceva sărat, de fructe sau de prăjeli. Fiecare poftă în parte este în realitate un mesaj transmis de către organismul nostru, pentru că fiecare poftă corespunde unei carențe de vitamine, minerale sau acizi grași.
Vă prezentăm câteva dintre cele mai des întâlnite pofte şi nevoile reale pe care organismul le transmite prin intermediul lor.
Pofta de carbohidraţi (orez, cartofi, paste, pizza) - reprezintă un semn al lipsei unor nutrienţi, mai ales acizi graşi esenţiali. Această poftă ar putea fi rapid eliminată (în câteva zile), prin suplimentarea dietei zilnice cu acizi graşi esenţiali prin includerea în meniu a două linguriţe cu ulei de floarea-soarelui presat la rece, ulei de argan alimentar sau ulei de peste. Se recomandă să renunţaţi la produsele de patiserie din făină albă şi să optaţi pentru cele integrale, dar şi pentru cartofi dulci sau dovleac la cuptor.
Pofta de grăsimi, adică pofta de mâncare grasă, indică tot un deficit de acizi graşi esenşiali, dar în acelaşi timp este un semnal de alarmă că nivelul calciului din organism este scăzut. Calciul se găseşte, în mod natural, în boabele de muştar, ceapă, broccoli, legume, susan, ouă, napi, brânză şi lactate în general.
Pofta de sărat indică o carenţă de sodiu în organism. În mod natural sodiul se găseşte în aproape toate legumele, lactatele şi în ouă, însă în cantități reduse. Este omniprezent în produsele din comerţ, care conţin conservanţi (nitrit de sodiu, benzoat de sodiu, etc.) şi aditivi (glutamat monosodic). Aportul alimentar al acestor tipuri de sodiu este uneori mai mare decât cel al sării de bucătărie. Din acest motiv, se recomandă mare atenţie: reducerea consumului de produse gata preparate din comerţ precum şi a cantităţii de sare folosită la gătit (ideal sare de mare sau sare de Hymalaya). Consumul regulat de legume fierte în abur poate reduce acest dezechilibru, eliminând pofta de sare. De asemenea, consumul de lapte proaspăt poate reduce semnificativ pofta de sărat. Atenţie, însă, laptele trebuie să fie cât mai puţin procesat, cât mai aproape de starea sa naturală. Pofta de sărat poate indica şi o anxietate; in acest caz, se recomandă creşterea aportului de vitamina C (din citrice, legume, cătină), potasiu (smochine şi stafide) şi nu în ultimul rând, de magneziu (spanac sau orice altă legumă cu frunze închise la culoare). Magneziul este un ”sedativ” natural.
Pofta de dulce (ciocolată) poate sugera un deficit de vitamina B şi/ sau un deficit de magneziu. Includerea în meniul zilnic a suplimentelor minerale ar putea pune capăt acestor pofte. Pe de altă parte poate fi şi un semn de stres. O soluţie potrivită ar fi o plimbare de o jumătate de oră sau un alt tip de mişcare moderată care vor creşte nivelul serotoninei şi va diminua pofta de dulce.
