Oamenii sunt singurul mamifer care consumă laptele provenit de la alte animale. Cu toate că nu mai avem nevoie de lapte din perioada copilăriei, continuăm să îl consumăm în cantități mari. De ce?
Cei care locuiesc în zone în care se cresc vite, cum ar fi Europa sau America de Nord, au ajuns să digere lactoza abia acum 10.000 de ani. Astfel, aproximativ 30% din populația planetei și-a învățat organismul să producă lactaza, enzima ce descompune lactoza, la vârsta maturității.
De aceea există un număr atât de mare de persoane cu intoleranță la lactoză, făcându-i pe europeni niște...anomalii! Cu toate astea, populația Europei și-ar putea dori să reducă consumul de lapte, ținând cont de efectele nocive asupra sănătății și impactul pe care fermele de vite îl au asupra mediului.
Totuși, există vreun beneficiu pentru sănătate dat de consumul laptelui de vacă? Ne oferă laptele de vacă nutrienți vitali pe care nu îi putem obține în altă parte? Chiar agravează laptele intoleranța la lactoză a majorității oamenilor?
Laptele de vacă este o sursă bună de proteine și calciu, precum și substanțe nutritive, inclusiv vitamina B12 și iod. De asemenea, conține magneziu, care este important pentru dezvoltarea oaselor și a funcției musculare.
Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie recomandă copiilor cu vârsta cuprinsă între unu și trei ani să consume 350 de miligrame de calciu pe zi, valoare obținută din consumul a puțin peste jumătate de kilogram de lapte pentru o dezvoltare sănătoasă a oaselor. Când vine vorba despre efectul laptelui asupra sănătății oaselor adultului, informațiile sunt cu totul altele.
În timp ce calciul joacă un rol important în sănătatea țesutului osos, efectul său în combaterea fracturilor este neclar. Studiile nu au găsit nicio legătură între scăderea semnificativă a riscului de fracturi și consumul de lapte, în timp ce unele cercetări sugerează că laptele ar putea contribui efectiv la riscul de fractură.
Însă calciul este crucial în perioada adolescenței noastre pentru dezvoltarea rezistenței osoase, susține Ian Givens, un expert în nutriția lanțului alimentar de la Universitatea Reading.
În ultimele decenii, o altă controversă s-a născut cu privire la hormonii din laptele de vacă. Vacile sunt mulse când sunt însărcinate, când nivelul lor de estrogen crește de 20 de ori. Deși un studiu a legat aceste niveluri de estrogen cu cancerul de sân, ovar și uterin, Laura Hernandez, care studiază biologia lactației la Universitatea din Wisconsin, în SUA, spune că ingestia de hormoni prin laptele de vacă nu este motiv de îngrijorare.
La urma urmei, „laptele uman are și hormoni în el - este normal în cazul oricărui mamifer”, spune ea.
Studiile au găsit, de asemenea, o legătură între aportul de lapte și bolile de inimă, prin prisma conținutului de grăsimi saturate din lapte. Dar laptele integral conține doar aproximativ 3,5% grăsimi, cel semi-degresat în jur de 1,5% și laptele degresat 0,3% - în timp ce băuturile de soia, migdale, cânepă, nucă de cocos, ovăz și orez au un nivel mai scăzut de grăsimi decât laptele integral.
Indiferent de decizia dumneavoastră, este important de știut că nu vă veți lipsi de nutrienți vitali dacă aveți o dietă echilibrată. În cele mai multe cazuri, în locul laptelui se poate utiliza un înlocuitor sau înlocuitori. „Deși nu este necesar să evităm laptele, de asemenea, nu este necesar să bem lapte”, spune Virtanen. „El poate fi înlocuit cu alte produse - nu există nicio componentă dietetică sau alimente care să fie absolut necesare sănătății noastre.”