In mod obisnuit, preocuparile noastre legate de sanatate graviteaza in aceasta perioada in jurul infectiilor respiratorii.
Exista insa o alta problema pe care trebuie sa o luam in considerare: depresia sezoniera, care netratata ne poate afecta viata personala, relatiile sociale si performantele profesionale.
Depresia sezoniera se manifesta prin episoade depresive care debuteaza toamna sau iarna si se mentin pana la inceputul primaverii (moment in care dispar spontan in cateva saptamani), afectand persoana respectiva in fiecare an.
Trebuie precizat ca mai exista o forma de depresie sezoniera care apare cu precadere vara. Se apreciaza ca 2%-4% din populatie sufera de depresie sezoniera, in timp ce 10%-12% au doar simptome usoare sau sporadice.
Boala debuteaza, de obicei, la adultii tineri (in jurul varstei de 20 de ani), desi chiar si adolescentii pot fi afectati, cu scaderea rezultatelor scolare, incidenta bolii reducandu-se cu inaintarea in varsta. Femeile au un risc de 3-4 ori mai mare de imbolnavire decat barbatii.
In mod evident, cauzele sunt legate de micsorarea zilei, desi mecanismul bolii nu este complet inteles, nefiind clar nici macar daca intensitatea sau durata expunerii la lumina reprezinta factorul determinant. Oricum, se pare ca acest lucru perturba ciclul circadian ("ceasul nostru biologic"), inducand diverse modificari.
S-a constatat, de exemplu, cresterea nivelului melatoninei si scaderea serotoninei. Melatonina este un hormon produs de glanda epifiza atunci cand lumina scade, producand somnul.
La acesti bolnavi, nivelul melatoninei este insa permanent crescut, ceea ce induce somnolenta si letargie in timpul zilei, precum si tulburari de somn noaptea.
De asemenea, s-au observat concentratii scazute ale serotoninei, care este un important neurotransmitator din creier, fenomen specific tuturor formelor de depresie. Factorii genetici au fost si ei luati in calcul.
Boala se caracterizeaza prin: tristete, senzatia de gol interior, scaderea energiei, oboseala, dificultati de invatare, de concentrare si de luare a decizilor, tendinta la izolare, preocupari legate de moarte sau sinucidere.
La acestea se adauga tulburari de somn (insomnia sau hipersomnie), iritabilitate sau anxietate si, in mod caracteristic, cresterea apetitului, in special pentru dulciuri, ce are ca rezultat neplacut acumularea de kilograme. Simptomele se manifesta zilnic, mai multe saptamani si revin an de an.
Daca observati aceste manifestari la sau cineva apropiat nu le ignorati. Prezentati-va la medicul de familie sau la un specialist psihiatru, singurul in masura sa precizeze diagnosticul. Tratamentul consta in fototerapie (terapie prin lumina), antidepresive si psihoterapie.
Exista si masuri pe care puteti sa le luati singuri, cel mai bine inainte chiar de perioada obisnuita de declansare a simptomelor.
Indepartati jaluzelele si draperiile, daca e posibil adaugati ferestre mari sau luminatoare, curatati copacii de crengi care pot bloca lumina solara. La lucru sau acasa stati cat mai mult aproape de geam. Petreceti mai mult timp afara, chiar in zilele innorate, in special dimineata.
Mergeti macar o portiune din drumul spre serviciu pe jos, luati gustarea afara, faceti plimbari lungi. Renuntati pana la vara la ochelarii de soare. Nu neglijati exercitiile fizice zilnice si urmati o dieta sanatoasa (care va preveni printre altele si cresterea in greutate).
Citeste jurnalul.ro
Livia Taloi a slabit 10 kg in doua luni... VIDEO! Gutuile, vedetele toamnei...
