- Liga Națiunilor: România vs. Kosovo se vede vineri, 15 noiembrie, de la 21:45, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Riscul de depresie poate fi redus prin exerciții fizice, indiferent dacă este vorba de practicarea unui sport, de mersul pe jos sau de activităţi desfăşurate în gospodărie precum curăţenia, potrivit unui studiu ce a fost publicat joi.
Potrivit autorilor cercetării, "toate tipurile de exerciţii fizice au fost asociate cu îmbunătăţirea sănătăţii mintale". Însă, efectele pozitive sunt mai pronunţate în cazul practicării "sporturilor de echipă, ciclismului, activităţilor aerobice şi a exerciţiilor fizice în sala de forţă".
Studiul publicat în The Lancet Psychiatry se bazează pe chestionare completate de peste 1,2 milioane de persoane adulte din Statele Unite în perioada 2011 - 2015.
Aceste chestionare au inclus o listă cu 75 de tipuri de activităţi fizice, de la mers pe jos până la culturism, grădinărit, pescuit sau yoga. Respondenţilor li s-a solicitat să completeze de câte ori pe săptămână sau pe lună au practicat o anumită activitate şi care a fost durata medie de timp alocată acesteia.
O altă întrebare a fost: "Dacă vă gândiţi la sănătatea dumneavoastră mintală - inclusiv stresul, depresia şi problemele emoţionale - câte zile din ultimele 30 nu v-aţi simţit bine?".
Rezultatul cercetării? "Persoanele active fizic au declarat, în medie, cu 1,5 zile mai puţin pe lună în care nu s-au simţit bine din punct de vedere al sănătăţii mintale în comparaţie cu cele care nu fac mişcare", au notat autorii într-un comunicat, potrivit Agerpres.
Respondenţii au declarat, în medie, aproximativ 3,5 zile pe lună de "stare proastă" din punct de vedere al sănătăţii mintale.
Doza ideală de exerciţii fizice este de "45 de minute de trei până la cinci ori pe săptămână". Dacă acest interval este depăşit, efectele benefice sunt diminuate. Respondenţii care au ajuns la trei ore de activitate fizică pe zi au raportat o stare psihică mai puţin bună în comparaţie cu cei care nu făceau mişcare.
Coordonat de un cercetător în psihiatrie de la Universitatea Yale (Statele Unite), Adam Chekroud, studiul reprezintă o observaţie statistică şi nu stabileşte o legătură de cauzalitate.
