Urmărește A1 pe DiscoverDacă privim din aceasta perspectivă, pandemia pare că se afla într-un punct controlabil. Creșterea numărului de cazuri zilnice pare înfricoșătoare în același context în care număram fiecare pas, și fiecare respirație. Regulile de protecție funcționează iar experimentele arată că purtea unei măști reduce riscul de a contracta un virus de la 17% la 3%.
Așadar, ce facem cu modul nostru de viață? Sănătatea a fost pe buzele tuturor dar am neglijat poate unul dintre cele mai importante aspecte ale sale - sănătatea orală. Implicațiile și complicațiile stârnite de o dantură bolnavă se întind de la eternele carii și dureri și până la afecțiuni cardio-vasculare, diabet, cancer sau boli pulmonare.
Studiile de specialitate spun că românii sunt europenii cu dinţii cel mai prost îngrijiţi. Amânăm aşa de mult vizitele la stomatolog, din teamă sau lipsă de bani, încât de multe ori este prea târziu.
Şapte din 10 români şi-au pierdut cel puţin un dinte. Cele mai populare tratamente stomatologice sunt cele care implică protezele dentare.
Așadar, în condițiile în care clinicile stomatologice au fost considerate pământul 0 al posibilității de răspândire a virusului SARS-COV-2 (pentru că se lucrează cu aparatură ce presupune descărcare de aerosoli), ce avem de făcut atunci când mergem la dentist?
În primul rand, cea mai curajoasă luare de poziție după ieșirea din starea de urgență a fost cea a clinicilor dentare. Actele normative în vigoare menționează obligativitatea de a dota fiecare cabinet cu aparatura ce asigură un mediu dezinfectabil, de a elabora protocoale de selecție a pacienților și de a limita pe cât posibil manevrele ce presupun descarcari de aerosoli sau chiar lucru în câmp deschis.
Cum au reacționat clinicile? Au început se se orienteze către “noul mod de a face stomatologie - cel digital”, alegând intervenții cu laserul, cu endodonție efectuată la microscop, terapie cu ozon (pentru profilaxie sau endodonție), scanările intraorale ce presupun o interacțiune mai redusă medic-pacient.
La nivel internațional, reputatul medic stomatolog Miguel Stanley, unul din părinții smile design-ului digital, a pus bazele rețelei Slow Dentistry - Stomatologia în tihnă, ce presupune un control sporit al expunerii pacientului și a echipei medicale la diverși factori de risc. Cu cât este micșorat și controlat traficul în cabinet, cu atât e posibil un control mai clar al posibilelor riscuri.
Mișcarea se concentrează în jurul a cinci concepte principale:
- siguranță,
- transparență,
- eficiență,
- confort,
- digitalizare.
În România, clinica stomatologică Dentaplus este prima clinică stomatologică afiliată rețelei.
“Contextul actual a afectat considerabil activitatea clinicilor stomatologice. A trebuit să ne adaptăm și să elaborăm protocoale de lucru, să investim în echipamente de protecție suplimentare și, mai ales, să găsim metode prin care să menținem activă clinică.”, a spus Dr. Andrei Constantinovici, medic coordonator Clinica Stomatologică Dentaplus.
“Fac parte dintr-un grup de dentiști care crede în stomatologia sustenabilă: și anume cum că diagnosticarea și tratarea afecțiunilor stomatologice nu trebuie să aibă că prim criteriu graba sau costul, ci siguranța și corectitudinea. Avem la îndeamnă resursele umane, tehnologice și științifice să asigurăm satisfacția pacienților noștri, implicit și a prosperității noastre.
Un avantaj major îl vor avea clinicile multidisciplinare unde, în același mediu, un pacient poate primi expertiză mai multor specialiști nefiind nevoie să migreze din cabinet în cabinet, în colțuri diferite ale orașului, unde ar întâlni diverse medii septice cu risc crescut de contaminare biologică încrucișată.”, a continuat Dr. Constantinovici.
