Urmărește A1 pe DiscoverMicroplasticele au ajuns în aproape toate aspectele vieții noastre, inclusiv în alimentele pe care le consumăm zilnic. Deși recipientele din plastic și pliculețele de ceai sunt adesea menționate atunci când vine vorba despre sursele de contaminare, cercetătorii atrag atenția că și unele produse bogate în proteine pot conține cantități importante de astfel de particule.
Cele mai contaminate surse de proteine din alimentația de zi cu zi
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Toronto a identificat alimentele care prezintă cele mai ridicate niveluri de contaminare cu microplastice. Rezultatele arată că schimbarea magazinului sau a mărcii nu garantează reducerea expunerii, deoarece particulele au fost descoperite în numeroase categorii de produse.
Care sunt alimentele cu cele mai multe microplastice
În cadrul cercetării, oamenii de știință au analizat 16 tipuri de produse proteice consumate frecvent, printre care fructe de mare, carne de pasăre, vită și porc, dar și alternative vegetale. Probele au fost cumpărate din două supermarketuri obișnuite și dintr-un magazin specializat în produse naturale și organice din zona Portland. De asemenea, cercetătorii au achiziționat fructe de mare proaspete, direct de la pescari.
Pentru a identifica particulele de plastic, probele au fost tratate în laborator cu soluții chimice care au descompus alimentele, lăsând în urmă materialele care puteau fi analizate. Ulterior, acestea au fost filtrate și examinate la microscop.
Concluziile au fost îngrijorătoare: 88% dintre cele 111 probe analizate conțineau microplastice. Mai mult, cel puțin o probă contaminată a fost identificată în fiecare dintre cele 16 categorii de proteine, relatează The New York Post.
Creveții pane s-au aflat în fruntea clasamentului, cu o medie de 370 de particule de microplastic pentru o porție. Pe locul al doilea s-au situat nuggets-urile pe bază de plante, cu aproximativ 73 de particule, urmate de nuggets-urile convenționale de pui, care au înregistrat o medie de 62 de particule.
Primele cinci poziții au fost completate de bețișoarele de pește Pollock, cu 58 de particule, și de alternativa vegetală a acestora, cu 46 de particule per porție.
La polul opus s-a aflat pieptul de pui, care a prezentat cea mai mică valoare medie, de numai două particule per porție. Au urmat cotletele de mușchi de porc, cu patru particule, tofu, cu șapte, codul de Alaska minim procesat, cu nouă, și creveții White Gulf proaspăt capturați, cu zece particule.
De ce alimentele procesate pot fi mai contaminate
Rezultatele sugerează că gradul de procesare ar putea avea un rol important în contaminarea alimentelor. Produsele intens procesate au prezentat, în general, mai multe particule de microplastic pe gram decât cele care au trecut printr-un număr redus de etape de prelucrare.
Totuși, cercetătorii nu au stabilit că procesarea este singura sursă de contaminare. Microplasticele pot ajunge în alimente în diferite etape, de la producție și transport până la ambalare și depozitare.
Ce efecte pot avea microplasticele asupra organismului
Impactul microplasticelor asupra sănătății umane este încă intens studiat. Cercetările publicate până acum au indicat posibile legături între expunerea la aceste particule și inflamații, deteriorarea celulelor, dereglări hormonale sau modificări ale echilibrului bacteriilor intestinale.
Unele studii au investigat și posibile asocieri cu afecțiuni cardiovasculare, probleme reproductive, boli neurodegenerative și anumite tipuri de cancer.
Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cu exactitate efectele asupra organismului și măsura în care microplasticele contribuie la apariția acestor probleme.
Deocamdată, specialiștii încearcă să înțeleagă cât de mare este expunerea prin alimentație și ce măsuri ar putea reduce cantitatea de particule care ajunge în organism.
(P) Ce vede medicul pe radiografia digitală înainte să decidă dacă poți face implant dentar și în ce situații trebuie să...
