Un material realizat de National Foundation for Infectious Diseases (NFID) prezintă principalele simptome asociate fiecărei infecții și frecvența cu care acestea apar.
Modul în care începe boala, intensitatea manifestărilor și anumite semne particulare pot oferi indicii importante, însă diagnosticul nu poate fi stabilit doar prin observarea simptomelor.
Gripă, COVID-19, RSV sau răceală? Cum se manifestă fiecare infecție
Răceala, gripa, COVID-19 și infecția cu RSV afectează sistemul respirator, însă evoluția lor poate fi diferită de la o persoană la alta. Unele simptome sunt întâlnite în toate cele patru afecțiuni, în timp ce altele sunt mai caracteristice anumitor virusuri.
1. Răceala obișnuită: simptome care apar treptat
În general, răceala are o evoluție mai blândă, iar primele manifestări se instalează progresiv. Disconfortul este resimțit în special la nivelul nasului și gâtului.
Printre cele mai întâlnite simptome se numără:
- nas înfundat sau secreții nazale;
- strănut frecvent;
- durere în gât;
- tuse;
- dureri ușoare de cap;
- oboseală;
- dureri musculare de intensitate redusă.
Febra nu este o manifestare obișnuită la adulții care au o răceală simplă. De asemenea, durerile musculare sunt, în general, mai puțin intense decât în cazul gripei.
Chiar dacă simptomele pot crea disconfort, multe persoane își pot desfășura activitățile zilnice. Intensitatea și durata bolii depind însă și de virusul care a provocat infecția.
2. Gripa: debut brusc și stare generală alterată
Spre deosebire de răceală, gripa se instalează de obicei rapid. O persoană se poate simți bine dimineața, iar câteva ore mai târziu poate avea febră, frisoane și dureri musculare puternice.
Manifestările caracteristice includ:
- febră, care poate persista trei-patru zile;
- frisoane;
- dureri musculare și articulare;
- oboseală accentuată;
- dureri de cap;
- tuse, uneori intensă;
- dureri în gât;
- nas înfundat sau secreții nazale.
Un indiciu important este starea generală de rău, care poate fi mult mai pronunțată decât în cazul unei răceli obișnuite. Unele persoane se confruntă cu o epuizare considerabilă, care le împiedică să își continue activitățile normale.
3. COVID-19: simptome variate și posibile modificări ale gustului și mirosului
Infecția cu SARS-CoV-2 poate avea manifestări foarte diferite. Unele persoane prezintă simptome ușoare, asemănătoare unei răceli, în timp ce altele pot dezvolta forme severe ale bolii.
Printre simptomele posibile se regăsesc:
- febră și frisoane;
- tuse;
- dificultăți de respirație;
- dureri musculare;
- dureri de cap;
- oboseală;
- dureri în gât;
- congestie nazală;
- pierderea sau modificarea gustului și mirosului;
- greață, vărsături sau diaree.
Modificările gustului și mirosului pot reprezenta un indiciu suplimentar pentru COVID-19, însă nu apar în toate cazurile. De asemenea, manifestările digestive pot însoți infecția.
Simptomele pot apărea la un interval de 2-14 zile după expunerea la virus. Deoarece COVID-19 poate semăna foarte mult cu gripa sau cu alte infecții respiratorii, testarea este importantă pentru stabilirea diagnosticului.
4. RSV: respirația șuierătoare, un semnal important
Virusul respirator sincițial (RSV) poate infecta persoane de orice vârstă, însă cele mai vulnerabile categorii sunt sugarii, copiii mici și adulții în vârstă.
La multe persoane, infecția seamănă cu o răceală și se manifestă prin:
- secreții nazale sau nas înfundat;
- strănut;
- tuse;
- febră;
- oboseală;
- scăderea poftei de mâncare.
Un simptom care poate atrage atenția este respirația șuierătoare, cunoscută și sub denumirea de wheezing. În formele mai severe pot apărea respirația accelerată și dificultățile respiratorii.
În cazul bebelușilor, infecția poate provoca bronșiolită sau pneumonie. Părinții trebuie să urmărească dacă micuții respiră prea repede, dacă pielea dintre coaste se retrage în timpul inspirației sau dacă întâmpină dificultăți la alimentație.
La persoanele vârstnice și la cele care suferă de boli cronice, RSV poate duce, de asemenea, la complicații respiratorii.
Când trebuie să mergi la medic și ce simptome reprezintă o urgență
Indiferent de virusul care a provocat infecția, anumite manifestări nu trebuie ignorate. Dificultățile de respirație, durerea persistentă în piept și modificările stării de conștiență pot indica o complicație care necesită intervenție medicală imediată.
Printre semnalele de alarmă se numără:
- senzația de lipsă de aer sau respirația dificilă;
- durerea ori presiunea persistentă în piept;
- confuzia sau dezorientarea;
- dificultatea de a rămâne treaz sau de a trezi persoana;
- colorarea albăstruie sau cenușie a buzelor și pielii;
- slăbiciunea extremă;
- semnele de deshidratare.
În cazul copiilor, părinții trebuie să solicite ajutor medical urgent dacă observă respirație foarte rapidă, retracții ale pielii dintre coaste, buze albăstrui, dificultăți de alimentație sau lipsa urinării.
O atenție specială este necesară în cazul sugarilor, al femeilor însărcinate, al persoanelor în vârstă și al pacienților cu afecțiuni cronice sau cu sistem imunitar slăbit.
De ce este important să afli ce virus a provocat infecția
Chiar dacă simptomele pot fi asemănătoare, identificarea agentului patogen poate influența tratamentul recomandat de medic.
Atât gripa, cât și COVID-19 beneficiază de tratamente antivirale specifice, care pot fi deosebit de importante pentru persoanele cu risc crescut de complicații. Administrarea acestora în primele zile de la debutul bolii poate crește eficiența tratamentului.
În cazul infecției cu RSV, îngrijirea este, de regulă, una de susținere, iar pacienții cu forme severe pot necesita supraveghere medicală și tratament în spital.
Medicii recomandă testarea atunci când există suspiciunea unei infecții respiratorii, mai ales dacă simptomele sunt intense sau pacientul face parte dintr-o categorie vulnerabilă. Există și teste care pot identifica simultan virusul gripal și SARS-CoV-2.
Până la clarificarea diagnosticului, este important să limitezi contactul cu alte persoane, să respecți regulile de igienă și să urmărești evoluția manifestărilor. Dacă starea se agravează, solicitarea unui consult medical nu trebuie amânată.
Important de menționat este că diagnosticul se pune fie pe baza testelor, fie pe baza consultului la medic, deoarece unele simptome se pot suprapune.
Citește și: De ce te doare gâtul când ești răcită sau ai gripă. Cum poți calma rapid simptomele