Paza militarizata, controlul foarte riguros al actelor sau cei trei ofiteri care isi plimbau printre noi, cei proaspat sositi de la Lima (Peru) cainii dresati care ne adulmecau non-stop (ulterior, am vazut pe coasta o baza a marinei militare si a politiei militare, aici existand si baze de antrenament pentru trupele terestre chiliene), m-a facut sa ma intreb daca Insula Pastelui nu inseamna ceva mai mult decat o superba si exclusivista (va voi vorbi si despre preturile foarte mari si despre «viata» foarte scumpa de aici) destinatie turistica unde aterizeaza si decoleaza in medie trei-patru avioane pe zi...
Astfel, aveam sa aflu ca aici se afla una dintre cele mai lungi piste de aterizare (are aproape 4 km si porneste practic direct din mare!), pista folosita de multe ori de NASA. La 30 iulie 2007, o reforma constitutionala a atribuit Insulei Pastelui si insulei Juan Fernández (cunoscuta si sub numele de insula lui Robinson Crusoe) statutul de "teritorii speciale" ale statului Chile.
Numele "Insula Pastelui" (in spaniola "Isla de Pascua") - obiectul si subiectul expeditiei «Aku-Aku», organizate de exploratorul norvegian Thor Heyerdhal pe care continuam sa-l urmam, a fost dat de catre exploratorul olandez Jacob Roggeveen, primul european care a descoperit insula in duminica Pastelui din 1722 pe cand cauta o alta insula (Insula lui Davis).
Una dintre cele mai izolate insule locuite din lume, are forma triunghiulara si este de origine vulcanica, constand de fapt dintr-o ingemanare de conuri vulcanice, cel mai mare fiind Rano Aroi (618 m altitudine). Concentreaza un mare numar de enigme, printre care: MOAII - "uriasele statui monolite" (avand intre 5 si 12 m inaltime si de la cateva la peste 20 de tone greutate, reprezentand pasari, pesti si, mai ales, figuri omenesti), cele 300 de "mormintele AHU" (acoperite cu platforme, datand dintr-o epoca foarte indepartata), "tablitele cu scrierea rongo-rongo" (singura scriere gasita pana acum in puzderia de insule care formeaza Polinezia) si insula ca "rest al continentului disparut Pacifida".
Parcul national Rapa-Niu cu satul ceremonial Orongo unde afli totul despre fascinanta legenda a Omului Pasare, vulcanul Ranu Kau, scurta calatorie pe mare unde poti admira cele trei insulite Motu Hui, motu Iti su Motu Kao Kao, marturiile influentei arhitecturii preincase de la Ahu Vinapu si nu in ultimul rand vizitarea platformelor restaurate de la Ahus Vaihu si Akahanga unde se presupune ca a fost inmormantat faimosul rege Hotu Matua (avea parut rosu!), cei 15 MOAI restaurati de la Ahu Tangariki (acestia sunt cele mai fotografiate "vedete" ale Insulei Pastelui) sau coplesitorul peisaj al pantelor vulcanului Rano Raraku unde sunt imprestiate sute de statui culcate, ingropate sau in picioare, reprezinta locuri unde istoria se scrie din vremuri imemoriale.
Cum e sa fii Buricul Pamantului
Oricine ajunge in Insula Pastelui se poate considera un norocos, dar mai ales un privilegiat din toate punctele de vedere. In primul rand pentru sansa de a se afla intr-un loc al legendelor, al misterelor nici macar acum elucidate si al povestilor uimitoare cu "moai", cu regele Hotu Motua, cu exploratori si aventurieri atrasi ca un magnet de cea mai izolata insula, un loc al divergentelor pe seama existentei aici a Pacifidei sau Tarii Mu, asa cum se numea cu mii de ani in urma.
De exemplu, cum se poate explica legenda de la Ahu Akivi unde se afla perfect aliniati cei 7 moai aflati chiar in mijlocul Insulei si despre care se spune ca reprezinta 7 trimisi ai Regelui Hotu Motua?! Sau, cum se poate explica modalitatea de transport a celebrelor "Pukaos", faimoasele "palarii" rosii pe care majoritatea statuilor moai le poarta mandre, palarii - considerate de unii ca reprezentand pieptanatura vechilor bastiansi si care cantaresc in medie, fiecare, 2 tone?!
Insusi Pierre Loti, ofiter de marina si scriitor de origine franceza, care a vizitat aceste locuri, nota in 1872: "Coafurile lor se aseamana cu niste turbane (...)sunt facute din lava diferita si au culoarea rosu-sangeriu. Sunt ca niste pietre de moara despre care nu stiu zau, cum au fost transportate (...)Cred ca Insula s-a descompus in conditiile unei mizerii din care nu mai exista scapare"....
Dupa ce erau sculptate (sau mai bine zis construite) din piatra si lava rosie de la Puna Pau, acestea erau transportate pe o distanta de cate fix 12 kilometri pana la «Ahu Tangariki», respectiv «Ahu Te Pinto Kura», cunoscut drept "Buricul Pamantului". O piatra rotunda ca un ou, cu proprietati magnetice (acul oricarei busole o ia imediat razna in apropierea ei), inconjurata de alte patru "oua" mai mici reprezinta una dintre atractiile ale Insulei Pastelui unde totul se invarte in jurul sexualitatii si procreeriii.
Incepand cu etimologia cuvantului «moai» care inseamna «falus» in limba Rapa Nui. «Buricul Pamantului» are proprietati miraculoase: se spune ca este suficient sa-ti tii mainile deasupra «pietrei-ou» foarte fierbinte (firesc, pentru ca nici in desertul Sahara nu am simtit un Soare mai arzator ca in Insula Pastelui !), pentru ca orice problema de natura sexuala sa se rezolve. Asa o fi...
Mare parte a istoriei Insulei Pastelui s-a tesut in jurul fertilitatii: casele populatiei Rapa-Nui in care nu aveai voie decat sa dormi (toate celellate «activitati» se desfasurau in aer liber!) aveau intrarea foarte ingusta, in forma de vulva. Capul statuilor «moai» era femeia, gatul fiind reprezentat de barbat. Fertilitatii i se acorda si astazi o mare importanta. Intr-o familie Rapa Nui, este ceva obisnuit sa existe minimum 3-5 copii. Exista acum pe insula si doua «mame eroine» - una cu 17 copii, iar cealalata cu 23 de copii. La numai 26 de ani, ghida noastra - Karen Rapu Riroroko avea deja 3 copii.
Cert este ca oricine ajunge in acest loc, se poate considera fara rezerve «Buricul Pamantului»! Locuitorii Rapa Nui cunosc exact valoarea Insulei lor! Cand pe 30 iulie 2007 a fost atribuit Insulei Pastelui statutul de "teritoriu special" al statului Chile, reprezentantul acestora, care tinea intr-un pumn pamant si in celalalt iarba, s-a adresat omologului sau chilian: "Sa nu uitati, prin acest pact, noi venim cu pamantul, iar voi, cu iarba!".
Un lucru este sigur: viata pe Insulei Pastelui este foarte, foarte scumpa, mai ales pentru turisti. Si localnicii platesc mult pentru mancare, bautura si servicii, dar au un avantaj: nu platesc taxe pentru nimic, nici pentru case, nici penrtu pamant, afaceri sau masini... O sticla mica de apa costa 3 USD, berea locala - "Mahina", costa echivalentul a 5 USD (moneda locala este pesos-ul chilian, dar se poate plati direct in moneda americana), iar de aici preturile cresc proportional si...ametitor.
Trebuie sa ai mari abilitati de negociere in ceea ce priveste achizitionarea de suveniruri precum statuetele "moai", tablitele stilizate cu scrierea "rongo-rongo" si orice are imprimat cuvantul "Rapa-Nui". Interesant si mai ales amuzant este faptul ca vanzatorii au un argument forte pentru care nu ar lasa din pret: "Imi pare rau, dar intre timp a scazut dolarul!"....
Un pranz obisnuit - fara excese culinare si bahice (vinurile chilene sunt "vedete" incontestabile!) porneste de la 40 USD, la fel ca un clasic "boat-trip cu balaceala si snorcheling" pe langa cele trei insulite Motu Hui, Motu Iti si Motu Kao Kao. Vreti mai mult?! O plimbare pe cal (ce-i drept, cam costeliv, pentru ca Insula Pastelui este lipsita de vegetatie), costa 60 de USD, iar o sedinta de scufundare aproape 200 USD.
Remarcabil este faptul ca dai banii fara sa clipesti, parca esti vrajit de tot ceea ce vezi si ceea ce ti se intampla intr-un loc unde vii cu credinta si convingerea ca il vizitezi pentru ultima data. Dar merita! Linistea si impacarea cu sine te coplesesc imediat, acel "dolce farniente" te cuprinde pe nesimtite, iar in final ajungi sa te crezi de-al locului. Nimic nu te mai poate surprinde, desi, nu voi putea uita intalnirea pe pantele vulcanului Rano Raraku cu columbianul Jorge Eduardo Nieto Lema, stabilit la Santiago de Chile.
L-am rugat sa-mi faca o fotografie in fata unui "moai" pe abdomenul caruia era gravata corabia lui James Cook (celebrul navigator a ajuns in aceste locuri in anul 1774) si apoi i-am raspuns banalei intrebari "Where are you from?". "Aha, din Romania!" - a spus el. "Am auzit, doar i-am citit si studiat pe Emil Cioran si Eugen Ionesco!"....
Sursa: Jurnalul National
Foto: gira.ca
O calatorie culinara inedita: plantatiile de orez din Filipine... Damasc: Calatorie intr-un oras etern...
