Urmărește A1 pe DiscoverAutorul teoriei crede că piramida ar fi putut avea un rol mult mai complex decât cel atribuit în mod obișnuit monumentului.
Teoria îi aparține cercetătorului independent Sefy Levy și apare într-o lucrare intitulată „The Pyramid as Memory Hypothesis”.
Unde s-ar ascunde „codul” Marii Piramide
Nu este vorba despre hieroglife ascunse într-o încăpere secretă. Sefy Levy susține că informația ar fi fost introdusă chiar în proporțiile construcției: baza, înălțimea, panta și forma Marii Piramide. Cercetătorul a pornit de la dimensiunile monumentului și de la sistemele de fracții folosite în Egiptul Antic. Ulterior, a comparat rezultatele cu mai multe valori astronomice și calendaristice. Potrivit lucrării sale, unele dintre aceste calcule se apropie foarte mult de cicluri observabile pe cer.
Legătura surprinzătoare cu Luna
Unul dintre exemplele prezentate de Levy duce la valoarea de aproximativ 27,5. Numărul este foarte apropiat de intervalul de aproximativ 27,55 de zile dintre două perigee lunare succesive, adică momentele în care Luna ajunge cel mai aproape de Pământ pe orbita sa. Un alt calcul da valoarea 70. Cercetătorul o pune în legătură cu perioada în care Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopții, nu este vizibilă din cauza apropierii sale aparente de Soare. Autorul identifică și alte corespondențe pe care le asociază cu mișcările lui Saturn, Jupiter, Venus și Marte.
În calculele sale apar inclusiv valori apropiate de numărul Pi și de proporția de aur.
Cercetătorul crede că piramida ar fi fost o uriașă „memorie” din piatră
De aici pornește partea cea mai interesantă a teoriei. Levy propune ca Marea Piramidă să fie privită nu doar ca o construcție care adăpostea ceva, ci ca un monument ale cărui proporții păstrau informații:
„Piramida nu este un recipient pentru cunoaștere. Este cunoașterea transformată în piatră”, susține cercetătorul în lucrarea sa, citat de www.nypost.com. În această interpretare, constructorii ar fi încercat să păstreze informații despre matematică, timp și astronomie într-o formă capabilă să supraviețuiască mii de ani. Practic, chiar dacă textele ar fi dispărut, proporțiile monumentului ar fi rămas.
A încercat să afle dacă numerele sunt doar o coincidență
Una dintre problemele unor asemenea teorii este simplă: dacă sunt făcute suficiente calcule, există posibilitatea ca anumite numere să coincidă pur întâmplător. Levy a încercat să testeze tocmai această ipoteză.
Potrivit New York Post, cercetătorul a comparat rezultatele cu 100.000 de modele de piramide generate pe computer, cu dimensiuni diferite, dar compatibile cu stilul construcțiilor din Vechiul Regat.
În analiza prezentată de el, 2.419 dintre acestea, adică aproximativ 2,4%, au produs cel puțin la fel de multe corespondențe matematice și astronomice precum Marea Piramidă. Autorul consideră rezultatul un argument în favoarea ipotezei sale. Testarea aparține însă tot studiului său și nu reprezintă o confirmare independentă a existenței unui cod.
Ar putea avea Marea Piramidă un alt scop?
Aici teoria devine și mai controversată. Marea Piramidă a fost construită în timpul domniei faraonului Khufu, cunoscut și sub numele de Keops, iar egiptologia o consideră parte a complexului său funerar.
Levy propune însă o interpretare suplimentară. El leagă forma piramidei de Benben, movila primordială din mitologia egipteană despre crearea lumii. Cercetătorul merge chiar mai departe și încearcă să stabilească o legătură cu structura Richat din Mauritania, cunoscută popular drept „Ochiul Saharei”. Potrivit ipotezei sale, aceasta ar putea avea legătură cu memoria unor populații care au migrat către Valea Nilului după uscarea Saharei. Pentru această parte a teoriei nu există în prezent dovezi directe, lucru remarcat și în relatările internaționale despre lucrare.
Ce știm cu certitudine despre Marea Piramidă din Giza
Marea Piramidă este cea mai mare dintre cele trei piramide principale de pe platoul Giza și singura dintre Cele Șapte Minuni ale Lumii Antice care a supraviețuit până în prezent. A fost ridicată în urmă cu aproximativ 4.500 de ani și este asociată faraonului Khufu. Noua teorie nu schimbă, cel puțin deocamdată, ceea ce știm despre monument. Nu există o confirmare independentă că egiptenii au introdus intenționat în dimensiunile piramidei un „cod” astronomic. Lucrarea lui Sefy Levy propune însă o întrebare interesantă: dacă unele dintre proporțiile Marii Piramide nu au fost alese doar din motive arhitecturale, ce încercau constructorii să transmită? Până când rezultatele vor fi analizate și reproduse independent, răspunsul rămâne la nivel de ipoteză.
