Democrația este un sistem de guvernare caracterizat prin participarea cetățenilor la procesul de conducere. Pentru o societate democratică cu valori solide, una dintre funcțiile principale ale școlii ar trebui sa fie educarea pentru democrație, care să facă referire la dezvoltarea capacităților și abilităților pentru o coexistență socială bazată pe solidaritate, participare și respect, printre alte valori. Această funcție este esențială pentru efectele dezvoltării conștiinței de sine și responsabilitatea socială, deoarece va permite elevilor și studenților să participe activ ca indivizi cu valori civice, raționali și critici atât în școală cât și în societate.
Din nefericire, declinul democratic este observat în multe ţări, astfel că extinderea și accelerarea lui nu este nicidecum imposibilă. Atât datele sondajelor World Values Survey cât și alte surse de date, susțin faptul că România nu face excepție de la aceste tendințe negative. România este una dintre țările cu cea mai mare creștere între 1998 și 2012 a proporției celor care consideră că ”țara ar trebui să fie condusă de un lider puternic, care nu își bate capul cu alegerile și cu parlamentul”, iar proporția celor care susțin acest lucru o plasează pe poziția a doua (după Rusia) dintre cele 30 de țări incluse în comparația în timp în WVS. Tot în datele WVS, România confirmă trendul conform căruia tinerii consideră în mai mică măsură democrația drept un regim legitim decât cetățenii mai în vârstă.
Cine este responsabil pentru situația actuală? Conform unui studiu realizat de membri ai Fundației Friedrich Ebert, care are ca scop promovarea democrației, statul de drept și dezvoltarea unei societătăți civile active, proporția profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorătoare! Concluziile acestui studiu ar trebui să ridice mari întrebări societății de astăzi. Încotro ne îndreptăm și care este obiectivul nostru, în calitate de cetățeni europeni democratici?
Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății. Cel puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, și doar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic. Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ. Școlile din rural tind să aibă proporții mai ridicate de profesori tineri, la începutul carierei didactice, precum și de profesori cu vârste apropiate de cele de pensionare decât școlile din urban. Diferențele sunt cele mai mari în cazul disciplinelor care contează cel mai mult pentru continuarea parcursului educațional. Se recomandă includerea în pregătirea profesorilor a unui modul de formare care să adreseze în mod explicit aspecte legate de educația în medii caracterizate de diversitate etnică și socio-economică.
Această lipsă de educație democratică compromite fiecare dintre procesele școlare, inclusiv structurile de putere instituționale. Școala poate îndeplini această funcție prin organizarea și punerea în aplicare a practicilor și a activităților educaționale care încurajează procesele deliberative și participarea activă care să conducă la dezvoltarea integrală a elevilor cât și la cultivarea valorilor democratice. În acest context, ascultarea și încurajarea libertății de exprimare, precum și toleranța socială sunt importante și esențiale, având în vedere că ei sunt actorii principali în acest sistem, iar calitatea experiențelor școlare constituie elementul cheie în formarea lor complexă.
S-a constatat că atitudinile și valorile profesorilor față de societate și sistem politic, precum și față de profesie, au un rol substanțial în educarea elevilor pentru democrație. 87% din totalul profesorilor cuprinși într-un eșantion apreciază un sistem politic democratic ca fiind o opțiune bună sau foarte bună pentru România. Pe de altă parte, trebuie observat că 45% dintre profesori acordă aceleași calificative pozitive (foarte bine sau bine) scenariului în care România ar fi guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului și al alegerilor. Chiar dacă în contextul eșantionului vorbim despre o minoritate, merită notat că 14% dintre profesori ar aprecia ieșirea României din Uniunea Europeană ca fiind o proiecție pozitivă, același procent ar aproba existența unui regim militar, iar 11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de legea religioasă (care ar presupune lipsa partidelor politice și absența mecanismelor electorale).
Ce rămâne de făcut având în vedere situația actuală din România? Fiecare dintre noi este dator să acționeze in numele binelui comun pentru a evita dominarea de către un regim dictatorial.
2003. COLECTIV a avut loc cu 12 ani înainte de COLECTIV! Trupă rock, artificii în interior, ușii închise. 100 de morți, ... Tragedie fără margini! Un băiețel de 1 an și 10 luni a murit după o intevenție chirurgicală banală într-o clinică priva...
