În Bucureşti, dar şi in restul oraşelor mari din ţară, există două lumi: una a noastră, a celor care trăim la suprafaţă, şi alta în subteran, în canale, a celor pentru care strada a devenit casă. Observatorul, prin campania “Oraşul de sub noi”, propune telespectatorilor ANTENEI 1 o abordare nouă, profundă şi un demers care arată cum erorile în lanţ ale autorităţilor duc la dezvoltarea oraşelor de sub oraş, dar şi o demonstraţie că integrarea celor declaraţi de neintegrat este posibilă.
În oraşele de sub oraş trăiesc şi foarte mulţi copii. Copii care dau naştere altor copii, în stradă. E o generaţie întreagă care se naşte, creşte şi se formează în canale. Estimările ONG-urilor arată că numai în Bucureşti sunt 1.000 de astfel de copii care trăiesc in subteran, iar tineri, aproape 5.000. În restul ţării mai sunt câteva mii de minori care trăiesc în aceleaşi condiţii. Dar date oficiale, făcute de autorităţi, nu exista, nici acum, la două decenii de la Revoluţie, deşi în canale există un alt oraş, organizat pe cartiere, cuiburi, clanuri, familii, cu un mod de viată adaptat la subteran. Canalele sunt “străzile” de legătură între cartierele de sub asfalt, iar gurile lor, uşa spre lumină.
România, are în teorie, legi care reglementează statul acestor oameni de sub oraş, dar şi intituţii care se ocupă de scoaterea lor la suprafaţă şi integrarea lor. În practică însă, mentalităţi depăşite, lipsa de infrastructură, dar şi finanţarea insuficientă, disparată şi fără o viziune unitară, fac acestă problemă să se adâncească în loc să se rezolve.
De şaşe luni, reporterii Observator surprind în imagini viaţa de sub oraş, urmăresc personaje-cheie, de la “primar” şi alţi lideri, şi până la mame, copii, iubiţi, traficanţi, consumatori de droguri, autorităţi şi salvatori voluntari. Există însă şi oameni, tineri care au ales să iasă, prin gura de canal, la lumină, pentru o nouă viaţă, iar jurnaliştii de la ANTENA 1 vor prezenta telespectatorilor poveştile lor de succes, la fel ca şi pe cele ale salvatorilor lor.
