Guvernul a anunţat că va introduce, de la 1 ianuarie 2019, o ”taxă pe lăcomie” pe activele băncilor, acestea urmând să fie taxate diferenţiat, în funcţie de nivelul Robor la 3 şi la 6 luni şi speră să obţină suplimentar 3,6 miliarde de lei anul viitor.
Ce este, de fapt, "taxa pe lăcomie"?
"Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală. Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă", a explicat Teodorovici, precizând că impactul acestei măsuri poate fi undeva la trei miliarde lei sau poate fi zero, dacă băncile decid ca ROBOR să fie până la plafonul de referinţă, de 1,5%.
Cum se aplică "taxa pe lăcomie"?
Astfel, taxa este 0 dacă nivelul mediu al Robor la 3 şi 6 luni rămâne la 1,5% sau mai mic. Taxa va fi 0,2%, dacă media nivelului Robor la 3 şi 6 luni este cuprinsă între 1,5 şi 2% şi creşte la 0,4%, dacă media Robor este între 2 – 2,5%, inclusiv.
Taxa creşte la 0,6% dacă media Robor este între 2,5 – 3% şi la 0,9%, dacă Robor este între 3 – 3,5%. Dacă media trimestrială Robor depăşeşte cu peste 2 puncte procentuale pragul de referinţă, taxa de 0,9 % creşte progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire de 0,5 puncte procentual.
Teodorovici a afirmat că este pe deplin argumentat ca această taxă să fie numită "taxă pe lăcomie", ea fiind menită să protejeze interesele cetăţenilor români, şi a subliniat că băncile preferă să cumpere titluri de stat.
El a adăugat, de asemenea, că profitul în România este unul foarte atractiv, printre cele mai mari la nivel european, iar creditele neperformante se mută de multe ori către firme din grup şi apoi sunt vândute la preţ mult mai mare decât cel plătit pentru ele.
"Aud mereu că băncile sunt parteneri de încredere, loiali pentru economie. Bun, eu am să cred acest lucru doar atunci când se înţelege că ambii parteneri trebuie să câştige, adică şi cel care finanţează, adică banca, dar şi cel care primeşte finanţarea. Pe de-o parte, persoana juridică, adică firmele din România, care din păcate plătesc costuri mult mai mari faţă de alţi oameni de afaceri, faţă de alte companii din alte state, invocându-se - ori de câte ori un astfel de subiect este ridicat - riscul de ţară, şi aici am tot discutat, este greu ca cineva să-l argumenteze într-un mod şi pertinent şi credibil. De asemenea, persoana fizică, ştim foarte bine, diferenţe foarte mari între dobânda, să spun aşa, media, nu ştiu, la depozitele bancare, care sunt undeva la 2%, aproximativ, şi media împrumuturilor pe care le dau băncile, undeva la 8%. Vă daţi seama ce diferenţă este, care, la fel, reprezintă pentru bănci un profit. Nu spune nimeni că nu este legal, dar totuşi putem şi noi ca Guvern să aplicăm anumite măsuri", a comentat Teodorovici.
