Coface: Se aşteaptă ca împrumuturile din sectorul privat în regiunea Consiliului de Cooperare din Golf în ansamblu să crească cu doar 5% în 2019, cu mult sub media din perioada 2013 – 2015

Condiţiile restrictive de finanţare determină companiile din ţările Consiliului de Cooperare din Golf (CCG) să caute surse alternative de finanţare şi, date fiind creşterea preţurilor petrolului şi dezvoltarea îmbunătăţită, se aşteaptă ca împrumuturile din sectorul privat în regiunea CCG în ansamblu să crească cu doar 5% în 2019, cu mult sub media de 9% înregistrată în perioada 2013 – 2015, potrivit unui nou studiu realizat de Coface.

Din acest consiliu fac parte ţările Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite (EAU).

În pofida îmbunătăţirii performanţelor economice ţărilor din Consiliului de Cooperare din Golf (CCG), condiţiile monetare şi financiare sunt mai restrictive comparativ cu perioada dinainte de 2015, potrivit raportului.

" Aşa cum se întâmplă deseori, principalul semn de întrebare pentru băncile din cadrul CCG se referă la preţul petrolului (scenariul de referinţă al Coface este de 65 dolari americani pentru barilul Brent)", arată studiul Coface.

Sondajul privind distribuirea creditelor realizat de Institutului Internaţional pentru Finante (IIF) arată o creştere slabă a împrumuturilor pentru trimestrele următoare: băncile au continuat să înăsprească condiţiile de credit din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord în primul trimestru al anului 2019.

Datele privind rezerva monetară din CCG arată aceeaşi dinamică: creştere pozitivă, dar slabă. Politicile Fed şi preţul petrolului joacă un rol important în ceea ce priveşte lichidităţile sectorului bancar din cadrul CCG. Ţările CCG (cu excepţia Kuweitului) urmează un regim al cursului de schimb fix, raportându-şi moneda la dolarul american.

"Accesul la finanţare rămâne una dintre problemele cheie pentru companii, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Dezvoltarea împrumuturilor în regiune s-a redresat într-o anumită măsură datorită creşterii preţului petrolului, însă rămâne sub media istorică.

La această situaţie au contribuit mai multi factori, cum ar fi preţul mai mare al energiei, fapt care a dus la retragerea de către guverne a fondurilor de urgenţă pe care le-au injectat în momentul în care preţul petrolului a scăzut. Normalizarea politicii Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) reprezintă o altă cauză: din momentul în care Fed a anunţat normalizarea politicii sale în 2013, băncile centrale din cadrul CCG au majorat ratele dobânzilor în conformitate cu strategia de retragere a Fed, spun reprezentanţii Coface.

"Condiţiile restrictive privind creditele bancare au obligat companiile să caute surse alternative de finanţare în ultimii ani, cum ar fi emiterea de obligaţiuni şi obligaţiuni sukuk, instrumente de finanţare a activităţilor comerciale şi oferte publice iniţiale. Dar, în pofida dezvoltării lor rapide, aceste surse de finanţare nu reprezintă mai mult de aproximativ 5% din creditele bancare obişnuite", se arată în studiu.

Companiile din cadrul CCG asteaptă politica preconizată monetară expansionistă din SUA, care ar trebui să le ajute.

Privind în viitor, noua poziţie a politicii monetare a Statelor Unite (în ciuda încetinirii ritmului de dezvoltare economică din Statele Unite) ar trebui să sprijine creşterea creditării în ţările din cadrul CCG.

Volatilitatea rămâne o provocare

Deşi ţările din cadrul CCG au înregistrat progrese semnificative în diversificarea economiilor lor dincolo de petrol, acesta reprezintă în continuare cea mai mare pondere a veniturilor lor fiscale (în 2018, veniturile din hidrocarburi ca procent din veniturile fiscale totale s-au ridicat la aproximativ 70% în Arabia Saudită, 80% în Oman şi Bahrain, 60% în Kuweit şi Qatar şi 55% în Emiratele Arabe Unite).

În prezent, preţurile mai mari ale petrolului oferă securitate băncilor, însă volatilitatea acestora rămâne un risc, mai ales având în vedere deciziile unor guverne din cadrul CCG menite să uşureze unele măsuri de austeritate fiscală.

"Creşterea treptată şi moderată a creditării şi condiţiile de lichiditate mai restrictive, comparativ cu perioada anterioară anului 2015, au sporit importanţa altor surse de finanţare pentru întreprinderi. Emiterile de obligaţiuni sukuk şi de certificate sunt parte din aceasta finanţare alternativă", se precizează în studiu.

Piaţa obligaţiunilor CCG se confruntă cu o serie de provocări, spun autorii studiului.

"Continuarea proiectelor de infrastructură şi construcţii rămâne vitală, deoarece acestea reprezintă un pilon important al diversificării economice şi susţin nevoile de finanţare a altor proiecte, precum şi deschiderea tot mai mare a pieţelor către investitorii internaţionali sau chiar cunoaşterea pe scară tot mai largă a acestor instrumente financiare", afirmă ei.

Sursa : news.ro