Pentru a crea premisele unei repartizări optime a competenţelor, la nivelul palierelor administrativ-teritoriale şi în cadrul acestora, “prin Codul administrativ se urmăreşte ca funcţia de prestare/furnizare de servicii publice să fie preponderent atributul administraţiei publice locale, degrevând astfel activitatea administraţiei publice centrale, care prin esenţă trebuie să fie axată pe funcţia de planificare strategică, reglementare şi control, cu respectarea principiului subsidiarităţii”.
Prin prevederile propuse prin acest act normativ “se eficientizează procesul decizional de la nivelul autorităţilor deliberative, prin instituirea majorităţii absolute (jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie) inclusiv pentru hotărârile privind administrarea patrimoniului, cu excepţia hotărârilor privind translativitatea dreptului de proprietate (când este necesară majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor în funcţie)”, conform flux24.ro.
Urgenţa intervenţiei, se arată în document, este justificată şi “de necesitatea de valorificare a unor oportunităţi de finanţare în contextul programării 2014 – 2020 a fondurilor europene, care se apropie de sfârşit, o parte din prevederile Codului administrativ, cum ar fi spre exemplu cele legate de simplificarea procedurii de inventariere a bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale sau reglementarea unor noi modalităţi de trecere în domeniul public şi privat, precum şi corelarea măsurilor legislative în domeniul concesionării, fiind de natură să permită contractarea/finalizarea unor investiţii importante în cadrul actualei programări a fondurilor europene, ceea ce va degreva bugetul de stat şi, implicit, va favoriza dezvoltarea pe alte sectoare de activitate în care pot fi utilizate resursele astfel economisite”, conform flux24.ro.
