- Marele Premiu de Formula 1™ al Braziliei e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 1 - 3 noiembrie 2024!
- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Potrivit bancii, in cazul destramarea uniunii monetare, monedele din Franta si Belgia ar avea o valoare cu 15% mai mica decat marca germana. Valutele Irlandei si Italiei ar fi devalorizate cu 25%, monedele Portugaliei si Spaniei cu 50%, iar cea a Greciei cu 80%, estimeaza ING.
Zona euro are deja probleme grave din cauza incapacitatii liderilor politici de a conveni un plan anticriza decisiv si de a pune capat crizei de incredere care afecteaza pietele.
"Lumea incepe sa inteleaga ca politica va ramane orientata catre austeritate, iar costul real al pastrarii zonei euro este tot mai evident. Totusi, iesirea unuia sau mai multe state din zona euro sau destramarea uniunii monetare ar fi si mai costisitoare. Nu exista un deznodamant cu adevarat placut pentru aceasta criza", a declarat intr-un interviu telefonic acordat Reuters Mark Cliffe, director de cercetare financiara la ING.
El noteaza ca evaluarea impactului destramarii euro este intr-adevar un proces foarte dificil, iar aprecierile ING trec de la "a gandi" la "a cuantifica ceva de neconceput".
O analiza similara efectuata in septembrie de grupul elvetian UBS estima costurile iesirii din zona euro la 40-50% din PIB pentru o economie "slaba", respectiv 20-25% din PIB pentru una puternica, precum Germania.
Estimarile ING sunt mai putin pesimiste - contractia economica din primul an ar varia de al 7% pentru Germania la 13% in Grecia.
Pe ansamblul celor 17 state din zona euro, PIB-ul total din 2016 ar fi inca mai mic decat cel din 2011.
"Fuga" investitorilor catre dolar ar cauza recesiune in SUA, iar economia britanica s-ar contracta cu 5% in primul an din cauza legaturilor comerciale stranse cu zona euro.
ING considera ca procesul de ajustare ar fi mai dificil in tarile puternice care formeaza baza zonei euro decat in statele de la "periferie", deoarece au statutul de creditori si ar fi expuse la peirderi uriase, bancile si companiile de asigurari necesitand cel mai probabil interventia statului pentru a supravietui.
Totodata, cresterea puternica a inflatiei ar reduce usor raportul dintre datoria de stat si PIB al economiilor "slabe", potrivit proiectiilor ING, in timp ce combinatia dintre recesiune si deflatie ar creste puternic gradul de indatorare al economiilor solide.
Spre exemplu, banca estimeaza ca datoria de stat a Germaniei ar ajunge la peste 100% din PIB, de la 82% in prezent, in timp ce in Italia ar scadea de la 120% la 112% pana in 2016.
Sursa: Financiarul
