Fiecare kilometru din Autostrada Transilvania e cu 1,9 milioane de euro mai scump

Statul a platit peste 1 miliard de euro pentru 52 de kilometri de autostrada, desi la semnarea contractului costul era de 2,2 mld. euro pentru 415 kilometri.



In conditiile in care contractul incheiat de statul roman cu firma americana Bechtel pentru constructia Autostrazii Transilvania este secret, clauzele acestuia nu pot fi decat deduse din faptele petrecute in cei opt ani trecuti de la semnarea acestuia. Contestat de aproape toata lumea, dezbatut si discutat de fiecare data cand venea vorba despre infrastructura, negociat si renegociat de guvernele ulterioare, daca este citit „printre randuri" contractul de cons­tructie a Autostrazii Transilvania dez­valuie o realitate extrem de simpla, dar dureroasa: sansele ca, din decembrie 2012, sa circulam pe cei 415 km de autostrada dintre Brasov si Bors erau unele reale daca statul si-ar fi respectat obligatiile. In schimb, au trecut opt ani in care nu s-au dat in folosinta decat 52 de kilometri si pentru care statul a platit deja peste 1 miliard de euro, fara TVA! Adica jumatate din valoarea initiala a intregului contract.

Inceputurile

* In iunie 2003, o delegatie oficiala a guvernului condus de Adrian Nastase efectueaza o misiune economica in SUA, in ideea oportunitatilor de afaceri intre Romania si Statele Unite. Printre oamenii de afaceri americani prezenti la intalnirile de atunci se numara si un vicepresedinte executiv al Bechtel.

* In iulie 2003, cele doua guverne semneaza o declaratie de intentie pentru cooperarea in domeniul transporturilor, prin care „s-a hotarat demararea unui amplu program pentru construirea de autostrazi intr-o perioada de timp cat mai scurta", explica atunci Cabinetul Nastase, program de care compania Bechtel s-a aratat extrem de interesata.

* In octombrie 2003, cu prilejul unei vizite in SUA a presedintelui Ion Iliescu, ministrul delegat pentru comert Eugen Dijmarescu discuta la Washington despre constructia de autostrazi in Romania pe traseul est-vest, „pornind de la faptul ca deplina eficienta a proiectatului tronson Constanta - Bucuresti - Brasov nu poate fi atinsa fara continuarea acestuia catre granita de vest a Romaniei", dupa cum se arata la acea vreme. Discutiile au avut loc cu reprezentanti ai Bechtel si ai Bancii de Export-Import a SUA.

* In 18 noiembrie 2003, guvernul emitea o ordonanta de urgenta prin care CNADNR era abilitata „sa demareze procedura negocierii cu o singura firma - Bechtel International - in vederea incheierii contractului de proiectare, construire si finantare a Autostrazii Brasov - Cluj - Bors". In motivarea ordonantei se preciza ca „Bechtel International Inc., in asociere cu Enka Insaat Ve Sanayi AS, a raspuns prompt interesului manifestat de Guvernul Romaniei si a supus examinarii acestuia o propunere avand drept obiect conlucrarea in vederea construirii de autostrazi in Romania si asigurarea finantarii necesare". „Fata de aceasta, se impune cu stringenta contractarea unui imprumut extern in valoare de 2,885 mld. euro, necesar continuarii realizarii Autostrazii Brasov - Cluj - Bors", se arata la vremea aceea.

* Prin urmare, tot pe 18 noiembrie, guvernul aproba o hotarare de guvern prin care s-a stabilit contractarea de catre Ministerul Transporturilor a unor credite externe in valoare de aproximativ 2,885 miliarde de euro pentru realizarea Autostrazii Transilvania, garantate de stat.

* Pe 19 decembrie 2003, statul roman si compania Bechtel semnau „contractul de proiectare, construire si finantare in sistem de parteneriat public-privat al Autostrazii Brasov - Targu-Mures - Cluj - Oradea - Bors".

* Pe 8 mai 2004, Bechtel inaugureaza la Cluj cartierul general al santierului viitoarei autostrazi.

* Pe 16 iunie 2004, Bechtel demara oficial lucrarile la Autostrada Transil­vania, pe tronsonul Campia Turzii - Gilau.

Citeste si Financiarul

Foto: Financiarul

Parteneri
Sufleu de vanilie. Un delicios desert din bucătăria franțuzească
Pentru momentele de răsfăț culinar sau pentru evenimentele speciale din viața ta, îți oferim o rețetă de sufleu de vanilie, inspirată din bucătăria franțuzească. Este un desert fin și delicat, cu textură aerată și aromă plăcută de vanilie.
Catine.ro
Ultimele știri