Urmărește A1 pe DiscoverGruen si-a exemplificat intentia prin „nevoia acuta de sociabilitate, mai ales in suburbii", subestimand implicatiile rasiale ale acestei nevoi. Si aceasta pe langa faptul ca centrele comerciale fusesera proiectate in SUA pe fundalul Razboiului Rece.
In 1954, eliminarea la nivel national a segregarii rasiale - scoli genera un exod masiv numit la acea epoca „zborul alb" genera si un boom al cladirilor in suburbii, urmarea fiind inflorirea centrelor comerciale.
Mai ales ca guvernul Eisenhower recompensa proprietarii de „orase de cumparaturi" cu un bonus numit „amortizare accelerata". Iar posibilitatea de a profita de sprijinul statului pentru cladirile noi a provocat o crestere fara precedent a centrelor comerciale regionale.
Intre primul desen al lui Gruen din anul 1943 si boom-ul din anii '50 al centrelor comerciale se petrecuse un act teatral: SUA isi asumasera foarte bine rolul de consumator. Unii sociologi subliniaza ca biografia lui Gruen este strans legata de asa numita tragedie a capitalismului. Respectiv, „orasele de shopping au dat nastere la comert salbatic, lacomie si izolare, nefiind altceva decat aglomerari amorfe de expansiune suburbana".
„Strada", promenada, mall"
In viziunea lui Gruen, un mall trebuia sa contina nu numai magazine propriu-zise, ci si restaurante, sedii de banci, posta, policlinica, locuri de joaca pentru copii, cinematografe, piscina... aproape orice. Administratia mall-ului trebuia sa fie foarte atenta: totul trebuia sa fie cat mai eficient, ca intr-un adevarat oras. Aceasta „strada" (promenada, mall") era dotata cu toate functiile asociate unui oras.
Deoarece si Gruen era pregatit pentru acte teatrale la scara mare, le harazise rolul de nuclee urbane, reinventand chiar ideea de oras!
Multe dintre orasele americane mari si mijlocii aveau sa ii urmeze exemplul. Boston, Baltimore, New York, sunt locurile unde aveau sa fie construite asa-numitele piete-festival de fapt complexe comerciale amplasate la marginea unor ape.
Tot articolul, in Jurnalul National
