Saptamana trecuta, Finlanda a dat tonul acestei tendinte, potrivit unei analize publicate de EU Observer. Guvernul de la Helsinki a anuntat ca a ajuns la o intelegere cu Grecia, care va constitui un depozit separat pentru a garanta partea Finlandei in programul de 109 miliarde de euro. Finlanda a adoptat o pozitie dura impotriva programelor de bailout dupa ce populatia a manifestat respingere fata de politicile europene, iar miscarea nationalista True Finns a castigat 19,1% din voturi la alegerile parlamentare din aprilie.
Decizia Finlandei a avut un efect de tip domino - Austria, Olanda, Slovenia si Slovacia au anuntat ca vor acelasi tip de aranjament. ,,Modelul trebuie sa fie deschis catre toate statele europene. Vrem sa aflam daca este intr-adevar asa", a declarat un purtator de cuvant al Ministerului de Finante din Austria.
Contributia statelor mentionate la programul de bailout al Greciei este de 11%, insa aceasta atitudine submineaza sentimentul de solidaritate, oricum fragil, din interiorul grupului de 17 state al zonei euro si provoaca neincredere in pietele de capital.
De ce este Germania reticenta
Rezolvarea acestei ecuatii este asteptata tot de la Germania. Cancelarul Angela Merkel stie ca va trebui sa plateasca un pret mare pentru a evita o prabusire completa. Varianta minimala ar insemna marirea Fondului European de Stabilitate Financiara la 1.000 de miliarde de euro, desi asta ar putea insemna degradarea ratingului suveran ale unor state creditoare. Ar mai fi nevoie de alte achizitii de obligatiuni de pe piata libera din partea Bancii Centrale Europene, insa, pana la urma, se va ajunge tot la solutia emiterii de euroobligatiuni, ca singura sansa de salvare.
Citeste si Financiarul
Foto: greecepictures.org
