Romania si Ungaria au angajat imprumuturi de la UE si FMI la cumpana dintre anii 2008-2009, un punct de maxim al crizei financiare globale, in incercarea de a evita recesiunea, deprecierea monedelor nationale si cresterea deficitelor externe.
Dar vecinii unguri au schimbat la 180 de grade directia la jumatatea lui 2010, cand a venit la putere Fidesz si premierul Viktor Orban, care a intrerupt acordul cu Fondul si a luat masuri de crestere economica, precum marirea taxelor, pentru banci si companii mari, si reducerea impozitelor, pentru firmele mici si pentru populatie.
De asemenea, cabinetul Orban a nationalizat activele sistemului privat de pensii, pentru a acoperi o parte din gaura de la finantele publice, si a trecut prin Parlamentul de la Budapesta o serie de legi criticate de Comisia Europeana, inclusiv una care ar submina independenta bancii centrale.
Rezultatul? Cele trei mari agentii de rating, Standard&Poor's, Moody's si Fitch, au retrogradat ratingul Ungariei in categoria "junk" (gunoi), nerecomandata investiilor.
Banca Centrala a fost nevoita sa creasca agresiv dobanzile in 2011, la 7%, pentru a evita prabusirea forintului. Iar costurile de finantare ale Ungariei au crescut la 9-10%, apropiindu-se de nivelurile de la sfarsitul lui 2008, apreciaza analistii Reuters. Spre sfarsitul anului trecut Orban s-a reintors insa cu fata catre FMI. Dar, probabil, UE si Fondul vor cere atat anularea reformelor Fidesz, cat si introducerea unor noi masuri "compensatorii", care vor presupune adancirea austeritatii.
In contrapartida, Guvernul Boc a incheiat in 2011 un nou acord, de precautie, cu FMI, iar Moody's si Fitch au acordat rating-uri favorabile investitiilor in Romania. Prin urmare, economia romaneasca pare pregatita sa performeze mai bine decat regiunea in acest an, cu o crestere de 2%, apreciaza Reuters.
Cabinetul Boc va suporta insa costuri politice grele pentru politica de austeritate, guvernul avand sanse mari sa nu supravietuiasca alegerilor de la sfarsitul anului, conchid analistii agentiei.
