România, locul 2 în lume la emigrație. Cum s-a ajuns aici și care sunt soluțiile

Urmărește A1 pe Discover

Ultimul raport publicat de ONU pe tema migrației scoate la iveala cifre alarmante pentru România. Suntem pe locul 2 în lume la acest capitol, fiind depășiți doar de Siria, țară aflată în plin război civil. Dacă trendul continuă, România va rămâne în scurt timp fără oameni pe piața muncii, ne atrag atenția specialiștii.

Primii în UE la obținerea cetățeniei într-un alt stat membru. Locul 2 în lume la migrație

3,4 milioane de români sunt plecați la muncă peste hotare, arată datele făcute publice de Organizația Națiunilor Unite. Sunt stabiliți acolo cu tot cu familii. Ce înseamnă asta? Pe scurt: diaspora însumează 17% din populația întregii Românii.

Raportul ONU publicat în august 2017 se bazează pe date colectate pana în 2015. Rata migrației din România a crescut cu 7,3% pe an, țara noastră fiind depășită în acest top al rușinii doar de Siria, cu o rata a migrației de 13,1%, explicată însă de conflictul intern din zonă. Top 3 este completat de Polonia, care a înregistrat o creștere a migrației de 5,1% anual.

Pe de altă parte, românii sunt primii în UE la obținerea cetățeniei într-un alt stat membru, arata datele Eurostat. Astfel, în anul 2015, 28.000 de români au obținut cetățenie străină, emigranții preferând, în ordine, Italia, Germania și Ungaria.

Există și scenarii de succes?

În aceste condiții te poți întreba, pe bună dreptate, dacă există și scenarii de succes în România. Răspunsul este, cu siguranță, da. Sunt tineri care au reușit să-și facă un nume în țară și să pună pe picioare afaceri de succes.

Unul dintre aceștia, Iustin Paraschiv, care, conform estimărilor Forbes, se regăsește în topul milionarilor români încă din anul 2010. La cei 36 de ani ai săi, își aduce aminte de începuturi cu nostalgie. 2000 a fost anul în care destinul i s-a schimbat în mod dramatic. Întors acasă, la Mizil, în vacanța de vară, lucra la fabrica de mezeluri a tatălui său. Întâmplător a asistat la o discuție despre materia prima pe care se baza afacerea - carnea. Acela a fost momentul în care s-a născut ideea câștigătoare: s-a gândit că ar putea să se ocupe de importul de carne, iar primul transport l-a adus din Austria.

În scurt timp câștiga 400 de euro pe un transport de 20 de tone - „venit demn de toată stima pentru un student", glumește Justin Paraschiv. În prezent, este acționarul majoritar la patru companii în domeniu. Împreună cu familia, acesta controlează o rețea de peste 150 de magazine și a creat mii de locuri de muncă pentru români.

Românii, forțati de împrejurări să plece din țară?

Românii spun că se simt forțați de împrejurări să plece peste hotare. Fie că și-au pierdut locurile de muncă, fie că li s-au diminuat semnificativ veniturile, aceștia consideră că singura șansă la un trai decent o vor găsi doar în străinătate.

Cu toate acestea, există sate în România unde oamenii nu vor să lucreze, deși li se oferă pe tavă locuri de muncă. Adaugați acestui scenariu și tineri care primesc ajutor de șomaj de la stat imediat ce părăsesc băncile școlii și veți obține un film de-a dreptul apocaliptic în care țara noastră joacă rolul principal.

Concret, 4 milioane de români rămași în țară nu lucrează, în timp ce nu mai puțin de 7 milioane primesc o formă de ajutor de la stat, mulți dintre ei fără să-l merite, se arată într-un reportaj digi24.ro. Și dacă nu era de ajuns, aflați că 16% dintre tinerii până în 24 de ani nu lucrează, însă nici nu studiază. În plus, aceștia nu sunt calificați pentru nicio meserie.

În aceste condiții, cine sunt românii care aleg să plece în străinătate? Care sunt motivele migrației masive, în opinia specialiștilor

Specialiștii susțin că cei mai mulți dintre aceștia sunt tineri, care pleacă fie să lucreze, fie să studieze. Dintre cei care pleacă în Vest la studii, o categorie aparte o reprezintă studenții recrutați special de universitățile occidentale.

„Ca profil, emigrantul român este un om tânăr, nu neapărat necalificat. Căpşunarii au fost un fenomen caracteristic primului deceniul de după 1989. Acum, pleacă foarte mulţi oameni calificaţi, cu studii superioare, care nu se pot realiza în România. Pleacă şi foarte mulţi studenţi şi chiar elevi. Sigur că motivul principal este cel economic. E clar, oamenii pleacă pentru că pot câştiga mai bine. Dar mai sunt şi alte motive ale plecării masive. Perspectiva de a face performanţă în carieră, de a se împlini profesional. Aici, mulţi se simt plafonaţi. (...) Lipsa de investiţii, lipsa de finanţare în educaţie, cercetare şi alte domenii importante şi-au spus cuvântul. Din păcate, nu văd modificări care să schimbe lucrurile în bine. Chiar dacă unele salarii au mai crescut, ele sunt incomparabile cu veniturile din alte state”, a explicat sociologul Mircea Kivu pentru adevarul.ro.

„Este evident că argumentul economic primează în decizia celor mai mulţi români de a pleca în străinătate. Suntem un popor care se adaptează uşor, iar similarităţile culturale cu ţările de adopţie, precum Italia, Spania sau Franţa, au contribuit şi ele la exodul masiv. Vorbim de similarităţi pe care alte popoare din estul Europei nu le au”, a adăugat analistul politic Adi Zăbavă, într-un interviu pentru aceeași publicație, în care a explicat cum fenomenul migrației este amplificat de puterea de adaptare a românilor, dar și de corupție sau birocrație.

Consecințele sunt dezastruoase...

...cel puțin asta susține Adi Zăbavă, care a pictat un tablou de-a dreptul tragic pentru ediția on-line a cotidianului Adevărul: „Jumătate din populaţia activă din România a plecat în străinătate. Asta ne face să nu mai avem nicio rază de speranţă. Au fost ani în care resursa financiară trimisă în ţară de românii care muncesc în străinătate a ajutat foarte mult economia ţării, dar acest lucru se va termina. Practic, aceşti oameni vor avea din ce în ce mai puţine conexiuni cu ţara. În aceste condiţii, România va rămâne fără forţă de muncă. Acest lucru este foarte vizibil mai ales în judeţele din vestul ţării. Coroborat cu declinul demografic, migraţia populaţiei active va fi devastator pentru România. Practic, aceşti oameni, în loc să contribuie la PIB-ul României, contribuie la PIB-ul altor ţări. Oricine are o minimă cultură politică ştie că cea mai importantă resursă a unui stat este resursa umană”.

Sociologul Mircea Kivu confirmă temerile lui Zăbavă și susține că situația se va înrăutăți pe viitor, în contextul în care piața muncii este una deschisă.

9 români pe oră pleacă din România să muncească în străinătate. Care sunt soluțiile

Datele obținute de cei de la Adevărul arată că România pierde echivalentul unui oraș de mărime medie - ca Slatina, de exemplu - în fiecare an. Puse în perspectivă, cifrele sunt mai mult decât îngrijorătoare: nouă cetățeni români pleacă în fiecare oră din țară pentru a munci în străinătate. Potrivit estimărilor, numai anul acesta, România va pierde încă 85.000 de persoane.

Implicarea masivă din partea autorităților, cu programe pentru stimularea natalității și deschiderea granițelor pentru străinii care își doresc să muncească la noi ar fi soluțiile ce se impun imediat pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii. Cel puțin asta susțin sociologii. Dacă cineva se va implica în mod real să rezolve problema, rămâne însă de văzut.

Ai rude sau prieteni plecați la muncă în străinătate? Ce motive au invocat atunci când s-au hotărât să părăsească țara?

Sursă foto: Shutterstock.com