Urmărește A1 pe DiscoverLa sfarsitul acestei saptamani, in zilele de 16 si 17 aprilie, ministrii de Finante din statele Uniunii Europene vor incerca sa adopte o pozitie comuna in privinta taxarii suplimentare a bancilor, pentru ca acestea sa suporte o parte din costurile stabilitatii financiare.
In cadrul reuniunii va fi analizat un raport al Comisiei Europene care detaliaza implicatiile acestei propuneri asupra bugetului Uniunii saracit de criza. Deja Bruxelles-ul a ajuns la concluzia ca o asemenea taxa „ar putea genera venituri substantiale, cuprinse intre 13-50 de miliarde de euro, si ar limita comportamentul indezirabil al unor institutii financiare".
Varianta suedeza sau cea americana?
Comisia Europeana pare in acest moment interesata cu precadere de doua dintre optiunile analizate. Una are la baza propunerea Suediei, si anume modelul de impozitare deja existent in sistemul bancar autohton, iar cea de-a doua corespunde propunerii facute in luna ianuarie de presedintele Statelor Unite, Barack Obama.
Prin aplicarea taxei suedeze, de 0,036%, asupra datoriilor bancilor (activele minus depozitele clientilor si rezervele obligatorii), veniturile anuale ale UE ar creste cu aproximativ 13 miliarde de euro.
Daca se alege varianta americana, in care impozitul este de 0,15%, fondurile suplimentare la bugetul Uniunii ar ajunge la 50 de miliarde de euro. Oricare dintre aceste doua variante va fi luata in calcul, o asemenea taxa „ar putea determina industria financiara sa internalizeze costul social al unei crize siste¬mice", se arata in raportul Comisiei Europene.
In replica, analistii grupului financiar Credit Suisse considera ca sarcina suplimentara suportata de banci ar putea fi semnificativa. Ei estimeaza ca, in 2011, daca aceasta taxa va fi aplicata bancilor care si-au anuntat rezultatele financiare pentru 2009, ea ar reprezenta 10% din profiturile inainte de impozitare.
„In conditiile in care cererea de credite ramane scazuta, costurile acestei taxe nu pot fi transferate de banci in totalitate clientilor, iar in aceasta situatie, institutiile financiare vor trebui sa suporte din profituri cea mai mare parte a impozitului", spun analistii Credit Suisse. Potrivit acestora, cel mai putin afectate banci sunt Standard Chartered, HSBC, Santander, Intesa, UniCredit si UBS.
Tot articolul, in Financiarul
Veste buna: HP Romania angajeaza inca 50 de persoane la Cluj-Napoca... Romania si-a incalcat majoritatea angajamentelor fata de TUI...
