La puţin timp după anunţarea acestei consolidări, armata israeliană a anunţat miercuri seara că o rachetă ”a fost trasă din Fâşia Gaza” către Israel - prima după dezvăluirea planului american de pace în Orientul Mijlociu, la Washington, de către preşedintele american Donald Trump, flancat de premierul israelian în exerciţiu Benjamin Netanyahu.
Ca răspuns, armata israeliană a anunţat că ”(avioane israeliene de) vânătoare au atacat un anumit nunăr de ţinte teroriste Hamas în sudul Fâliei Gaza”.
Noi manifestaţii - care s-au soldat cu câţiva răniţi - au avut loc miercuri în teritoriile palestiniene împotriva acestui plan denunţat drept prea proisraelian de către conducerea palestiniană.
Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas - care a refuzat în ultimele luni oferte de dialog ale Statelor Unite, acuzându-l pe Trump de părtinire - a subliniat că planul ”nu va trece” şi că este sortit ”coşului de gunoi al Istoriei”.
Mahmoud Abbas este aşteptat în 15 zile în faţa membrilor Consiliului de Securitate al ONU, pentru a-şi pleda respingerea planului, a anunţat miercuri ambasadorul palestinian la ONU Riyad Mansour.
În urma acestei respingeri, secretarul de Stat american Mike Pompeo le-a cerut palestinienilor să prezinte o ”contra-ofertă”.
Între numeroasele puncte sensibile ale proiectului figurează anexarea de către Israel a coloniilor evreieşti din Cisiordania, mai ales în Valea Iordanului, care urmează să devină frontiera de est a Israelului.
Armata israeliană a anunţat marţi, cu câteva ore înainte de anunţarea planului, desfăşurarea de întăriri de infanterie în această vale strategică - reprezentând aproape 30% din suprafaţa Cisiordaniei ocupate.
Cu steagul palestinian în mână, Thabit Atiya, în vârstă de 52 de ani, a manifestat miercuri la Tubas, în această vale.
”Sunt aici pentru a-mi exprima opoziţia faţă de planul lui Trump”, a declarat el pentru AFP. ”Vreau să arăt că Palestina nu este goală şi că cetăţenii ei originari sunt în continuare aici”.
Or miercuri seara, după aceste manifestaţii, armata a anuţat noi întăriri - ”trupe de luptă suplimentare” - în Cisiordania, dar şi în apropiere de Fâşia Gaza, un teritoriu palestinian aflat sub controlul mişcări islamiste Hamas şi sub o blocadă israeliană de peste zece ani.
”OPORTUNITATE UNICĂ”
Planul asigură că Ierusalimul va rămâne ”capitala indivizibilă a Israelului” şi propune înfiinţarea unei capitale a unui stat palestinian cantonată în cartiere mărginaşe ale Ierusalimului de Est.
”Oricărui copil, arab sau palestinian, îi este imposibil să accepte să nu mai aibă Ierusalimul” drept capitală a Palestinei, a tunat Abbas - o poziţie împărtăşită de Hamas.
”Aşa-zisa echipă americană de pace a copiat şi lipit planul Netanyahu şi coloniştilor”, a denunţat Saeb Erakat, secretarul general al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OLP).
”Acest plan nu va aduce nicio soluţie şi va favoriza şi mai multe tensiuni şi, probabil, şi mai multă violenţă şi baie de sânge”, au denunţat bisericile catolice din Ţara Sfântă într-un comunciat comun.
De partea israeliană reacţiile sunt cu totul diferite.
”Istoria a bătut la uşa noastră ieri (marţi) seară, pentru a ne da oportunitatea unică de a aplica legea israeliană în implantaţii în Iudeea şi Samaria”, numele dat Cisiordaniei de către autorităţile israeliene, a declarat ministrul Apărării Naftali Bennett, liderul unei formaţiuni de dreapta radicală.
Însă elemente de dreapta radicală aliate cu Netanyahu se opun părţii planului american care propune înfiinţarea unui stat palestinian demilitarizat.
”Noi nu vom lăsa securitatea localităţilor din Iudeea şi Samaria să fie ameninţată”, a declarat Yisrael Gantz, unul din conducătorii coloniilor în sectorul Ramallah.
În acest context, odată cu apropierea alegerilor de la 2 martie, liderul Partidului ”Albastru-Alb” Benny Gantz, principalul rival al lui Netanyahu, a cerut un vot în Knesset (Parlamentul israelian) ”asupra întregului” plan american.
”TRĂDAREA SECOLUUI”
Planul a provocat circumspecţie în străinătate - mai puţin la Ankara şi Teheran, unde a fost respins virulent. Iranul l-a catalogat drept ”trădarea secolului”.
ONU a subliniat că ţine la frontierele definite în 1967, la fel ca Iordania.
Doar un alt stat arab care a semnat un tratat de pace cu Israelul, şi anume Egiptul, s-a mulţumit să-i îndemne pe israelieni şi palestinieni la o examinare ”aprofundată” a planului.
Franţa a dat asigurări că ”va studia cu atenţie planul de pace”, susţinând totodată ”soluţia cu două state, în conformitate cu dreptul internaţional”.
Între aliaţii Statelor Unite, Marea Britanie a fost mai pozitivă, catalogând planul drept o ”propunere serioasă”.
Arabia Saudită - faţă de care Israelul a dat recent semne de apropiere - a declarat că ”apreciază” eforturile lui Donald Trump, însă şi-a exprimat totodată susţinerea ”de nezdruncinat” faţă de palestinieni.
Manifestaţiile în teritoriile palestiniene împotriva planuluii rămân pentru moment relativ limitate, dar ar putea, în cazul în care iau amploare, să reaprindă conflictul israeliano-palestinian, rămas în umbra ”primăverilor arabe”, Războiului din Siria şi crizei cu Iranul din ultimii ani.
Sursa : news.ro
Trump şi avocaţii săi în procesul destituirii din Senat, în ofensivă împotriva lui Bolton... Franţa, condamnată de CEDO cu privire la suprapopularea din închisori...
