Urmărește A1 pe DiscoverIn timp ce UE se reorienteaza catre reteaua feroviara pentru a proteja mediul, Romania, membru al Uniunii din 2007, actioneaza tocmai invers, comenteaza agentia franceza.
Intre 1990, anul revenirii la un sistem democratic, si 2009, numarul celor care calatoresc cu trenul s-a micsorat de sase ori, ajungand de la 407,9 milioane la 70,3 milioane, potrivit Oficiului de statistica.
Iar degringolada continua. "Traficul ar putea scadea cu 10% in 2010", a declarat directorul departamentului de calatori al companiei feroviare nationale CFR, Liviu Pescarasu.
Numarul masinilor s-a triplat in 20 de ani, trecand de la 1,3 la patru milioane, romanii indreptandu-se catre un "lux" rar in perioada comunista.
"Este aproape la fel ca in Franta, unde s-a renuntat la tramvai in epoca masinii ... pentru a se reveni la acesta ulterior", subliniaza Stefan Roseanu, de la Asociatia industriilor feroviare.
Renuntarea la calatoria cu trenul se explica si prin prelungirea duratei traseelor determinata de infrastructura din ce in ce mai precara. Viteza comerciala este de abia 50 de kilometri pe ora.
Intre orasele turistice Sibiu si Brasov, legaturile directe sunt intrerupte de mai multe luni din cauza unui pod avariat. Intarzierile de una pana la trei ore sunt tot mai dese pe numeroase trasee. Atunci, in pofida confortului vagoanelor pe marile linii, calatorii renunta la acest tip de transport.
Potrivit datelor oficiale, 40% din caile ferate si 96% din podurile feroviare au nevoie de reparatii majore.
"Romania trebuie sa investeasca mai mult in infrastructura feroviara care se distruge rapid din cauza lipsei de intretinere", a declarat pentru AFP Comisia Europeana.
"Lipsa de dinamism a sectorului feroviar nu este cu siguranta buna pentru economia romaneasca", aflata deja in recesiune, adauga aceasta.
Din cauza infrastructurii deficitare, Ford nu reuseste sa exporte 1.000 de masini pe care vrea sa le produca pe zi la Craiova, a explicat ambasadorul Statelor Unite.
Cu siguranta, liniile sunt in renovare in cadrul proiectelor europene, cum ar fi cea intre Constanta si Bucuresti. Acest traseu de 225 de kilometri este parcurs in prezent cel mai adesea in cinci ore, o durata mai mare decat in perioada comunista.
Durata acestuia trebuie redusa la doua ore si 30 de minute la jumatatea lui 2011, afirma ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.
Restrictii de viteza vor persista totusi pana in 2015, renovarea podului peste Dunare nefiind luata in considerare initial, avertizeaza directorul adjunct al proiectelor europene pentru CFR, Radu Irimia, care de la sosirea sa incearca sa puna in functiune numeroase proiecte.
Pe o portiune renovata cu fonduri europene intre Bucuresti si Campina, lipsa de intretinere conduce din nou la restrictii de viteza, a declarat pentru AFP o sursa din domeniu.
Desi criza este adeseori evocata ca un element explicativ, expertii amintesc ca Romania a cunoscut zece ani de crestere fara ca reteaua feroviara sa beneficieze de investitiile necesare.
Dupa ce a primit 610 milioane de euro de la UE, Bucurestiul dispune in principiu, din 2007, de 1,85 de miliarde de euro pentru infrastructura feroviara.
"Aceasta situatie catastrofala rezulta dintr-o lipsa de vointa politica ce dureaza de mai multi ani", conchide Roseanu. Ministrul Transporturilor nu a raspuns intrebarilor AFP.
