"Din ceea ce stiu, tatal meu este cu mult mai bun si mai indurator in comparatie cu oamenii care-i sunt alaturi, care sunt mult mai rai si nemilosi si care nu vor decat violenta si sa creeze probleme", a declarat Omar in februarie 2010, pentru ABC News.
Intrebat daca exista ceva in Statele Unite care sa-i placa lui Osama bin Laden, Omar a raspuns: "Armele. Nimic altceva!".
In ciuda recompensei de 25 de milioane de dolari, pusa pe capul tatalui sau, Omar a fost convins ca tatal sau nu va fi capturat niciodata: "Au trecut mai mult de 30 de ani de la primele lui atentate. Cine l-ar putea prinde? Nimeni...".
Osama si-a educat familia, cinci sotii si peste 12 copii, in spiritul razboiului. Tatal devenise o stanca de care fiii se loveau, ranindu-i in permanenta dintr-un principiu primitiv al educatiei. "Viata trebuie sa fie o povara", le spunea teroristul fiilor sai. "Vei deveni mai puternic daca vei fi tratat rau. Veti deveni adulti capabili sa indure multe greutati".
"Nu aveam voie sa spunem glume. Ni se ordona sa nu ne manifestam niciodata bucuria. Ne-a spus ca putem totusi zambi, atata timp cat nu radeam. Daca ne pierdeam controlul asupra sentimentelor si latram un hohot de ras, trebuia sa fim atenti sa nu ni se vada dintii. Am fost in situatii in care tatal meu a numarat, la propriu, cati dinti ni se vedeau si apoi ne-a pedepsit de atatea ori cati dinti a vazut", i-a povestit Omar jurnalistei ABC.
"Pe noi, copiii lui, nu ne-a tratat altfel decat pe adeptii lui. Chiar m-a incurajat, pe mine si pe fratii mei, sa ne inscriem voluntari in misiuni sinucigase. Am fost socati. De ce ne-ar propune tatal nostru asa ceva? Nu am fost de acord. L-am intrebat de ce trebuie sa facem asa ceva? Care este rostul? Nu mi-a raspuns. Noi nu reprezentam nimic in comparatie cu telul lui!", a mai spus Omar.
