La presiunea PE, Consiliul European ne-a iertat de sistarea finantarilor structurale

Urmărește A1 pe Discover

Un punct fierbinte si de maxim interes pe agenda Consiliului European recent incheiat ar fi trebuit sa fie - potrivit avertismentelor repetate la adresa Romaniei - propunerea aplicarii unor sanctiuni financiare dure si fara precedent.

Nu­mitorul comun consta in sanctiunea in sine, respectiv blocarea fondurilor structurale si de coeziune, elementul de diferentiere al propu­nerilor in acest sens, venite din partea unor lideri europeni si eurodeputati marcanti, fiind moti­vatia acestei decizii.

Un prim scenariu, ce ar fi urmat sa se con­cretizeze la summitul din decembrie, avea in vedere sanctiuni financiare aplicate ca urmare a incapacitatii Romaniei de atragere a fondurilor europene alocate tarii pentru perioada 2007-2010.

Foarte pe scurt, toti banii disponibili din bugetul comunitar pentru proiectele made in Romania in 2007, ramasi necheltuiti pana in 2010, ar fi trebuit sa fie pierduti definitiv, po­trivit regulii „N+3", aplicata de catre Comisia Europeana, regula care spune daca fondurile alocate in anul „N" nu sunt cheltuite pana in anul „N+3", statul membru pierde ceea ce nu a consumat.

Scenarii radicale

Un al doilea scenariu prefigurat in urma in­ter­ventiilor politicienilor europeni ar fi putut avea ca finalitate sistarea intregului pachet finan­ciar nego­ciat la aderarea la Uniunea Europeana, nu doar a componentei neabsorbite in primii trei ani de la ade­rare, daca in decembrie anul acesta bilantul Co­mi­siei Europene privind gradul de absorbtie al fon­durilor europene ar fi fost unul negativ.

Potri­vit surselor „Financiarul" de pe lan­ga Comisia Eu­ropeana, o decizie de o asemenea gravitate era gan­dita ca o reactie la gravele sin­cope inregistrate in derularea proiectelor cu fi­nantare comunitara, in principal la politizarea si de­cimarea corpului functionarilor publici impli­cati in derularea fon­durilor.

Intr-un document recent, Comisia Euro­peana aprecia ca resursa uma­na competenta a fost grav afectata de bloca­rea posturilor, concedierile pe criterii fara tangen­ta cu profesionalismul si pre­gatirea functionarilor publici, de taierile de sporuri si salarii, precum si de promovarile pe criterii poli­tice si de rudenie.

Ca urmare, functionarii publici aflati in structuri-cheie pentru integrarea Roma­niei in UE, formati inainte de aderare, au fost aproape cu totul inla­turati si inlocuiti cu persoane fara pregatire. Cel de-al treilea scenariu prevedea blocarea nu doar a fondurilor de coeziune, ci si a celor pen­tru agricultura ca sanctiune majora pentru defi­citul bugetar excesiv, de peste 3% din PIB, inregistrat de economia romaneasca.

Eurodeputatii au inclinat balanta in favoarea noastra

Niciunul dintre cele trei scenarii nu s-a ma­terializat, de unde si absenta temei de pe agenda discutiilor din cadrul Consiliului European de iarna.

Surse din Parlamentul European au de­cla­rat pentru „Financiarul" ca acest succes se dato­reaza unei majoritati politice din legislativul UE, care a conditionat votul pe bugetul Uniunii Euro­pene din 2011, precum si aprobarea unei fi­nan­tari de 5 miliarde de euro acordate Frantei, de aban­donarea intentiei de a sanctiona financiar Ro­ma­nia.

Crearea unui asemenea precedent ar fi fost pe­riculoasa pentru toate celelalte state mem­bre be­neficiare de finantari comunitare, avand in ve­dere faptul ca Romania nu este nici pe departe sin­gura tara cu probleme de absorbtie a fon­durilor.

Sursa: Financiarul