Live acumObservator 13 Weekend
Prime Time 20:00Te cunosc de undeva!

Liderul suprem iranian Ali Khamenei prezidează marea rugăciune săptămânală la Teheran după ce preşedintele Hassan Rohani spune că vrea să evite ”războiul” şi apără dialogul

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, prezidează vineri, la Teheran, marea rugăciune săptămânală musulmană, pentru prima oară din 2012, într-un context de tensiuni puternice cu Statele Unite, relatează AFP.

Preşedintele iranian Hassan Rohani şi-a apărat joi politica de deschidere internaţională, însă ayatollahul Khamenei repetă cu regularitate că Occidentul nu este demn de încredere şi a interzis orice dialog cu administraţia preşedintelui american Donald Trump.

Într-un discurs pe care l-a susţinut joi, la Banca centrală, Rohani a spus că vrea să evite un război, după ce Teheranul şi Washingtonul au părut foarte aproape de o confruntare militară directă, la începutul lui ianuarie - pentru a doua oară în mai puţin de un an.

Odată cu apropierea alegerilor legislative de la 21 februarie, anunţate ca dificile pentru tabăra moderată a lui Rohani, şi într-un context de tensiuni tot mai puternice între Teheran şi Occident pe tema programului nuclear iranian, Rohani a anunţat că vrea să continue dialogul cu lumea în această problemă.

”Guvernul acţionează zilnic să împiedice o înfruntare militară sau războiul”, a spus el.

La 8 ianuarie, Teheranul a atacat ţinte militare americane în Irak, ca represalii faţă de asasinarea de către Washington a generalului iranian Qassem Soleimani cu cinci zile mai înainte la Bagdad.

Potrivit lui Rohani, prin aceste atacuri, care au provocat importante pagube materiale, Iranul a obţinut ”compensaţia militară” vrută pentru moartea lui Soleimani, arhitectul strategiei iraniene regionale.

După atac, Donald Trump a anunţat că niciun american nu a fost rănit.

Însă Comandamentul Central al armatei americane (CENCTOM) l-a contrazis şi a anunţat joi că 11 militari americani au fost răniţi în atacul Iranului asupra bazei aeriene Ain al-Assad în Irak.

”Deşi niciun membru al forţelor armate americane nu a fost ucis în atacul iranian de la 8 ianuarie, asupa bazei aeriene Ain al-Assad, mai mulţi dintre ei au fost îngrijiţi de simptome de comoţie cauzate de explozie şi se află în curs de evaluare”, a anunţat într-un comunicat comandantul Bill Urban.

O GUVERNARE MAI BUNĂ

Tensiunile între cei doi inamici par că au scăzut în urma dramei Boeingului Ukraine International Airlines (UIA), pe care Iranul l-a doborât din greşeală la câteva ore după aceste tiruri de rachete, în contextul în care apărarea iraniană era în alertă maximă, de teama unei riposte americane.

Tragedia s-a soldat cu 176 de morţi, majoritatea iranieni şi canadieni. Teheranul a prezentat scuze, însă a acuzat că drama a fost cauzată de ”aventirismul american”.

În iunie 2019, Statele Unite şi Republica islamică s-au aflat pe marginea unei confruntări militare directe, după ce Teheranul a doborât un avion american fără pilot (dronă), acuzat de încălcarea spaţiului aerian iranian.

Trump afirma atunci că a anulat atacuri aeriene ca represalii în ultimul moment.

Animozitatea dintre Washington şi Teheran creşte tot mai puternic după ce Casa Albă a denunţat în 2018 Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian şi a restabilit sancţiuni economice impuse Teheranului.

În Iran, distrugerea avionului ucrainean a provocat indignare. Rohani a recunoscut în mod implicit existenţa unei crize a încrederii în autorităţi.

De sâmbătă şi până miercuri, adunări împotriva puterii iraniene au avut loc zilnic.

Forţele de securitate au fost desfăşurate joi seara în capitală, pentru a înfrunta eventuale noi manifestaţii. Potrivit unui jurnalist AFP aflatla faţa locului, aproximativ 50 de membri ai poliţiei antirevoltă, cu motociclete şi înarmaţi cu bastoane, au fost postaţi într-un sens giratoriu important în nordul Teheranului.

Manifestaţiile din ultimele zile, concentrate în capitală, au părut de o amploare clar inferioară valului contestării naţionale din noiembrie în urma unei scumpiri a benzinei, înăbuşită cu preţul unei reprimări soldate cu cel puţin 300 de morţi potrivit Amnesty International.

Încercând aparent să reia controlul pe plan politic, Rohani a pledat miercuri în favoarea unei guvernări mai bune şi unui pluralism mai mare.

Joi, el şi-a apărat politica de deschidere internaţională, aflată sub focul constant al critcilor ultraconsevatorilor, extrem de virulente faţă de Acordul de la Viena.

”Bineînţeles că este dificil”, a recunoscut el, dar ”oamenii ne-au ales (pentru) a scădea tensiunile şi animozitatea” între Republica islamică şi lume.

”TIRANUL DIN CURTEA DE RECREAŢIE”

Ca ripostă faţă de retragerea americană din pactul de la Viena, Iranul s-a dezangajat din mai din mai multe puncte-cheie ale textului, care-i limitează în mod drastic avtivităţile nucleare.

Berlinul, Londra şi Parisul, cele trei capitale parte la acord, au anunţat marţi că au declanşat Mecanismul Soluţionării Diferendelor (MRD) prevăzut de acest text cu scopul, afirmă ele, de a obliga Teheranul să revină la respectarea tuturor angajamentelor pe care şi le-a asumat.

Însă Berlinul a confirmat joi o informaţie dezvăluită de cotidianul american The Washington Post (WP), potrivit căreia Statele Unite au ameninţat în secret să impună taxe de 25% automobilelor europene, pentru a-i obliga pe europeni să declanşeze MRD.

Ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif i-a acuzat pe europeni de faptul că au cedat şantajului unui Donald Trump, pe care care l-a catalogat drept ”tiranul din curtea de recreaţie”.

Sursa : news.ro

Recomandari