Liga Arabă şi Turcia sprijină reconstruirea capitalei libaneze. Proteste anti-guvernamentale, sâmbătă. Noi demisii în rândul parlamentarilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

Libanezii consideră că autorităţile sunt responsabile pentru dezastru, deoarece ştiau că în depozitul din port care a explodat se află, de mai mulţi ani, mii de tone de nitrat de amoniu stocat necorespunzător. Tragedia a stârnit noi revolte în ţară, iar sâmbătă sunt programate noi proteste la Beirut, iar în urma acesteia mai mulţi politicieni au demisionat din funcţii.

Gheit a declarat sâmbătă că va încerca să mobilizeze eforturile organizaţiei pentru a oferi sprijin Libanului, iar vicepreşedintele turc Fuat Oktay a precizat că ţara sa este gata să ajute la reconstrucţia portului.

Explozia de marţi seară a ucis peste 150 de oameni. Alţi 5.000 au fost răniţi, iar peste 250.000 au rămas fără adăpost. Deflagraţia a avut loc în port, la un depozit unde se aflau stocate, „în mod necorespunzător”, după cum au precizat autorităţile, 2.750 de tone de nitrat de amoniu.

După o întâlnire cu preşedintele libanez Michel Aoun, Gheit a spus că Liga statelor arabe, cu sediul în Cairo, este gata să participe la ancheta în cazul exploziei.

El a adăugat că va lua parte la conferinţa internaţională organizată duminică de Franţa la care vor fi discutate măsurile de ajutorare pentru Liban. Conferinţa va fi co-prezidată de Donald Trump, după cum a anunţat preşedintele american.

Fuat Oktay a mai spus că portul Mersin din Turcia poate ajuta cu servicii vamale şi de depozitare a transporturilor mari până ce portul Beirut va fi reconstruit, şi a precizat că ar putea fi transportaţi în Turcia răniţii libanezi pentru a fi trataţi acolo. Autorităţile turce au trimis în Beirut echipe medicale, echipamente şi provizii, dar şi o echipă de căutare şi salvare.

Explozia de marţi a venit pe fondul unei accentuate crize economice cu care Libanul se confruntă de multă vreme.

Activiştii au plănuit să demonstreze din nou în oraş sâmbătă, pentru a pune astfel presiune pe Guvern, acuzat de corupţie şi că nu a ştiut să gestioneze nici criza economică, nici pe cea provocată de explozie.

Guvernul a transmis că vinovaţii vor primi pedeapsa maximă posibilă.

Libanezii consideră că Guvernul a fost neglijent şi îl consideră responsabil de explozia care a lăsat sute de mii de oameni fără adăpost.

Deflagraţia de marţi seară a distrus cartiere întregi. Zeci de oameni sunt încă daţi dispăruţi. Echipele de salvare continuă căutările, în timp ce spitalele sunt supraaglomerate.

În primele două zile după explozie, doi oficiali au demisionat - parlamentarul Marwan Hamadeh, miercuri, şi ambasadorul libanez în Iordania, Tracy Chamoun, joi. Ei au spus că această catastrofă arată nevoia de schimbare a conducerii.

Sâmbătă, partidul Kataeb - grup creştin care se opune guvernului susţinut de organizaţia Hezbollah - au anunţat demisia din Parlament a trei membri.

„Îi invit pe toţi parlamentarii onorabili să demisioneze, astfel ca oamenii să decidă cine să îi guverneze fără ca cineva să le impună ceva”, a spus sâmbătă liderul partidului, Samy Gemayel.

Demisia şi-a anunţat-o şi una dintre cele şase femei din Parlamentul libanez, Paula Yacoubian.

Hezbollah, singura grupare care a rămas înarmată de la războiul civil din Liban din 1975 - 1990, şi aliaţii săi deţin majoritatea în actualul parlament, ales în 2018. În total, Parlamentul libanez are 128 de membri.

Partidul Kataeb, care a jucat un rol important în războiul civil, se numără între grupările politice care acuză Hezbollah de formarea unui stat în stat şi învinuieşte gruparea şiită de disfuncţionalităţile din instituţiile statului.

Joi, preşedintele francez Emmanuel Macron a vizitat capitala şi a promis ajutoare substanţiale, însă cu o condiţie - o „schimbare profundă” din partea autorităţilor. El a cerut şi o anchetă internaţională în cazul dezastrului.

Vineri, preşedintele Michel Aoun a spus că este în derulare o anchetă care va stabili dacă dezastrul a fost cauzat de o bombă sau de o intervenţie externă, dacă a fost vorba despre neglijenţă ori dacă a fost vorba despre un accident.

Douzeci de oameni au fost reţinuţi până acum în legătură cu cazul, a mai spus Aoun.

Este apreciat că explozia a cauzat pierderi Statului de peste 15 miliarde de dolari.

Numeroase ţări şi-au anunţat sprijinul faţă de Liban - cu echipe medicale, sute de tone de echipamente medicale şi hrană -, iar agenţiile ONU ajută cu medicamente şi hrană, după ce principalul siloz al Libanului a fost distrus în explozie.

În 2013, un vas moldovenesc, Rhosus, a intrat în portul din Beirut după ce a avut probleme tehnice în timpul călătoriei din Georgia în Mozambic, potrivit Shiparrested.com. Inspectat, vasului i-a fost interzis să îşi continue ruta. El a fost abandonat, la scurt timp, de proprietari. Încărcătura lui includea nitrat de amoniu, care este folosit ca îngrăşământ şi ca explozibil.

Din motive de siguranţă, el a fost stocat într-un depozit, unde a rămas timp de şase ani.

Există mai multe reguli privind depozitarea nitratului de amoniu, în special legat de surse de foc.

Şeful portului şi cel al autorităţii vamale au spus că au solicitat în scris în mai multe rânduri ca substanţa să fie exportată sau vândută astfel încât portul să fie în siguranţă.

Managerul general al portului, Hassan Koraytem, a declarat unei televiziuni că erau conştienţi că materialul este periculos, când o curte de justiţie a cerut iniţial stocarea lui în depozit, „însă nu la acest nivel”.

Sursa: News.ro