Printre bombe, cadavre şi frica următorului minut de viaţă, copiii sirieni sunt captivi într-un război neînţeles de mintea lor inocentă. La vârsta la care cei mai mulţi se joacă lipsiţi de griji, ei transmit mesaje puternice lumii, văzând cum familiile, prietenii, rudele mor sub ochii lor.
Este şi cazul unui băieţel care, cu o furie ce rar ţi-e dat să o vezi în privirea unui copil şi o durere care pur şi simplu îţi străbate trupul, a avut puterea să vorbească în faţa unei camere, să-şi urle disperarea:
"Tu, dacă pierzi un copil, un fiu, pe tatăl tău, imaginează-ţi cât de trist ai fi. Noi ne pierdem familii întregi şi tot avem încredere în Dumnezeu. Pentru toate naţionalităţile, toate ţările arabe, toţi cei care tac, treziţi-vă! În fiecare zi, ne pierdem familiile, dar nu încetăm să ne rugăm la Dumnezeu. Vă rog, răspândiţi acest mesaj în lumea întreagă, este de datoria voastră. În fiecare zi mor oameni, chiar şi copii, şi tot noi suntem terorişti?"
"Oh, Doamne, cum poate inima acestor copii să îndure atâta furie?", este reacţia bărbatului care-i stă alături băiatului, probabil tatăl acestuia.
